Cortizolul: cum te afectează dezechilibrele „hormonului de stres”?

Cortizolul, cunoscut și sub numele de „hormonul stresului”, joacă un rol vital în organismul nostru. Produs de glandele suprarenale, cortizolul ne ajută să gestionăm stresul, să reglăm tensiunea arterială, să controlăm glicemia și să reducem inflamația.

Cu toate acestea, atunci când nivelul de cortizol este prea ridicat sau prea scăzut, pot apărea probleme semnificative de sănătate. Două afecțiuni mai puțin cunoscute, dar cu impact major asupra organismului, sunt sindromul Cushing și boala Addison. La Elytis Hospital, echipa noastră de medici interniști cu experiență vastă este dedicată diagnosticării acestor afecțiuni, oferind pacienților o abordare integrată și personalizată.

Ce este cortizolul și de ce este supranumit „hormonul de stres”?

Cortizolul este un hormon steroidian produs de glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor. Se eliberează sub controlul axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, un sistem fin reglat care asigură adaptarea organismului la factorii de stres interni și externi.

Este denumit popular „hormonul de stres” pentru că nivelurile sale cresc rapid în situații stresante – fizice sau emoționale – pentru a mobiliza energia necesară supraviețuirii. Totuși, cortizolul nu acționează doar în condiții de stres; el este indispensabil pentru funcționarea normală a organismului în fiecare zi.

Rolurile principale ale cortizolului în organism

Cortizolul îndeplinește numeroase roluri extrem de importante în organism.

Metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor

• Stimulează eliberarea glucozei în sânge (gluconeogeneză), pentru a asigura energie rapidă.
• Contribuie la utilizarea grăsimilor și proteinelor ca surse energetice.
  

Reglarea tensiunii arteriale și a sistemului cardiovascular

• Menține sensibilitatea vaselor de sânge la adrenalină și noradrenalină.
• Previne scăderea periculoasă a tensiunii arteriale.
  

Modularea răspunsului imun și antiinflamator

• Reduce reacțiile inflamatorii excesive.
• Controlează activitatea sistemului imunitar, prevenind reacțiile autoimune sau alergice severe.
  

Echilibrul energetic și adaptarea la stres

• Ajută organismul să facă față situațiilor care solicită multă energie (traumatisme, infecții, stres psihic).
• Contribuie la menținerea glicemiei în limite normale, chiar și în perioade de post sau efort intens.
  

Importanța menținerii unui nivel optim de cortizol 

Cortizolul are un ritm circadian natural: valorile cele mai mari se înregistrează dimineața (pentru a susține trezirea și energia de început de zi), iar cele mai scăzute seara, pentru a permite relaxarea și somnul.

• Nivelurile prea ridicate, menținute pe termen lung, pot duce la oboseală cronică, tulburări de somn, slăbirea imunității, probleme cardiometabolice și afectarea memoriei.
  
• Nivelurile prea scăzute pot provoca slăbiciune, hipotensiune, scăderea rezistenței la stres și chiar situații medicale de urgență.
  

De aceea, echilibrul cortizolului este esențial pentru sănătatea fizică și psihică.

Cortizolul și stresul psihologic

Cortizolul joacă un rol central în răspunsul organismului la stres. Atunci când întâlnim un factor stresant – fie el fizic, emoțional sau psihologic – axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală se activează, declanșând eliberarea cortizolului. Acest mecanism este vital pe termen scurt, dar stresul cronic poate dezechilibra întreg sistemul.

Variabilitatea fiziologică a cortizolului

• Ritmul circadian: Nivelul cortizolului nu este constant pe parcursul zilei. În mod normal, valorile sunt maxime dimineața, pentru a susține trezirea și energia de început de zi, și scad progresiv până seara, pentru a facilita relaxarea și somnul.
  
• Modificările determinate de stres: Stresul acut poate provoca creșteri temporare ale cortizolului, în timp ce stresul prelungit poate menține hormonul la valori ridicate pe parcursul întregii zile, perturbând ritmul natural.
  

Anxietatea și stresul prelungit

Când stresul devine cronic se produce hiperactivarea axei HPA: hipotalamusul eliberează CRH (hormon de eliberare a corticotropinei), hipofiza secretă ACTH, iar glandele suprarenale produc cantități mari de cortizol.

Efecte pe termen lung ale nivelurilor crescute de cortizol:

• Tulburări de somn, insomnie sau somn fragmentat.
• Tulburări de memorie și concentrare, afectând funcțiile cognitive.
• Creșterea tensiunii arteriale și risc cardiovascular crescut.
• Slăbirea sistemului imunitar, susceptibilitate crescută la infecții.
• Modificări metabolice: creșterea glicemiei, acumularea de grăsime viscerală.
• Dezechilibre emoționale: iritabilitate, anxietate, depresie.

Mecanism adaptativ vs. maladaptiv: 

Pe termen scurt, cortizolul mobilizează energia necesară pentru a face față stresului. Pe termen lung, însă, nivelurile ridicate devin maladaptive, afectând multiple sisteme ale organismului și favorizând apariția bolilor cronice.

Dezechilibre clinice majore ale cortizolului

Dezechilibrele cortizolului pot lua forme extreme, manifestându-se ca hipocortizolism sau hipercortizolism, corespunzând clinic bolii Addison și sindromului Cushing. Aceste afecțiuni sunt mai rare decât variațiile determinate de stres, dar au implicații medicale severe.

Sindromul Cushing: excesul de Cortizol

Sindromul Cushing apare atunci când organismul este expus la un nivel excesiv de cortizol pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru poate fi cauzat de o varietate de factori, inclusiv:

• Administrarea de medicamente corticosteroide: Utilizarea pe termen lung a medicamentelor precum prednisonul pentru afecțiuni precum astmul, artrita reumatoidă sau lupusul poate duce la sindromul Cushing.
• Tumori: Tumorile hipofizare sau ale glandelor suprarenale pot produce o cantitate excesivă de cortizol.

Simptomele sindromului Cushing:

Simptomele sindromului Cushing pot varia de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente includ:

• Creștere în greutate, în special în zona abdomenului și a feței („față de lună plină”)
• Oboseală persistentă
• Slăbiciune musculară
• Vergeturi roșii-violacee pe abdomen, coapse și sâni
• Piele subțire și fragilă, care se vindecă greu
• Acnee sau infecții ale pielii
• Hipertensiune arterială
• Diabet zaharat
• Depresie, anxietate și schimbări de dispoziție
• Osteoporoză
• Menstruație neregulată la femei
• Disfuncție erectilă la bărbați

Diagnosticul și tratamentul sindromului Cushing la Elytis Hospital:

La Elytis Hospital, medicii noștri interniști utilizează o varietate de metode pentru a diagnostica sindromul Cushing, inclusiv:

• Teste de sânge și urină: Măsurarea nivelului de cortizol în sânge și urină poate ajuta la identificarea excesului de cortizol.
• Teste imagistice: RMN-ul sau CT-ul pot fi utilizate pentru a detecta eventualele tumori la nivelul hipofizei sau glandelor suprarenale.
• Teste de saliva: Cortizolul salivar este colectat seara, târziu, pentru a evalua nivelul de cortizol.

Tratamentul pentru sindromul Cushing depinde de cauza care stă la baza acestuia. Opțiunile de tratament pot include:

• Reducerea dozei de corticosteroizi: Dacă sindromul Cushing este cauzat de administrarea de medicamente corticosteroide, medicul poate reduce treptat doza sau poate prescrie medicamente alternative.
• Intervenție chirurgicală: Tumorile hipofizare sau ale glandelor suprarenale pot fi îndepărtate chirurgical.
• Radioterapie: Radioterapia poate fi utilizată pentru a distruge tumorile care nu pot fi îndepărtate chirurgical.
• Medicație: Medicamentele pot fi utilizate pentru a bloca producția de cortizol sau pentru a trata simptomele sindromului Cushing.

Boala Addison: insuficiența cortizolului

Boala Addison, cunoscută și sub numele de insuficiență suprarenală primară, apare atunci când glandele suprarenale nu produc suficient cortizol. Acest lucru poate fi cauzat de:

• Boli autoimune: În majoritatea cazurilor, boala Addison este cauzată de o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge glandele suprarenale.
• Infecții: Tuberculoza, HIV/SIDA și alte infecții pot afecta glandele suprarenale.
• Cancer: Cancerul care se răspândește la glandele suprarenale poate afecta producția de cortizol.
• Hemoragie suprarenală: Sângerarea în glandele suprarenale poate duce la insuficiență suprarenală.

Simptomele bolii Addison:

Simptomele bolii Addison se pot dezvolta treptat și pot include:

• Oboseală extremă
• Slăbiciune musculară
• Pierdere în greutate
• Scăderea poftei de mâncare
• Greață, vărsături și diaree
• Hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută)
• Amețeli sau leșin la ridicarea în picioare
• Pofta de sare
• Durere abdominală
• Hipoglicemie (scăderea nivelului de zahăr din sânge)
• Depresie, anxietate și iritabilitate
• Hiperpigmentare a pielii (închiderea la culoare a pielii, în special la nivelul pliurilor, articulațiilor și cicatricilor)

Diagnosticul și tratamentul bolii Addison la Elytis Hospital:

La Elytis Hospital, medicii noștri interniști dispun de expertiza și tehnologia necesare pentru a diagnostica și trata boala Addison. Diagnosticul se bazează pe:

• Teste de sânge: Măsurarea nivelului de cortizol și a altor hormoni suprarenali poate ajuta la identificarea insuficienței suprarenale.
• Testul de stimulare cu ACTH: Acest test măsoară răspunsul glandelor suprarenale la hormonul adrenocorticotrop (ACTH), care stimulează producția de cortizol.

Tratamentul pentru boala Addison implică, de obicei, terapia de substituție hormonală cu corticosteroizi pe tot parcursul vieții. Această terapie ajută la înlocuirea hormonilor care nu sunt produși de glandele suprarenale. De asemenea, poate fi necesară administrarea de mineralocorticoizi pentru a regla nivelul de sodiu și potasiu din organism.

Abordarea Elytis Hospital pentru Sindromul Cushing și Boala Addison

La Elytis Hospital, înțelegem că sindromul Cushing și boala Addison pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților. De aceea, ne-am angajat să oferim o îngrijire medicală de înaltă calitate, centrată pe pacient. Echipa noastră multidisciplinară de medici interniști, endocrinologi, chirurgi și alți specialiști lucrează împreună pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient.

Beneficiile alegerii Elytis Hospital:

• Echipă medicală experimentată: Medicii noștri interniști au o experiență vastă în diagnosticarea și tratamentul tulburărilor hormonale, inclusiv sindromul Cushing și boala Addison.
• Tehnologie de ultimă generație: Dispunem de aparatură medicală de ultimă generație pentru analize de laborator și investigații imagistice, asigurând un diagnostic precis și rapid.
• Abordare holistică: Ne concentrăm nu doar pe tratarea simptomelor, ci și pe identificarea și gestionarea cauzelor care stau la baza acestor afecțiuni.
• Îngrijire personalizată: Fiecare pacient este unic, iar planul de tratament este adaptat nevoilor și obiectivelor individuale.
• Suport continuu: Oferim pacienților noștri suport continuu pe tot parcursul procesului de tratament și recuperare.

Nu ignora simptomele!

Dacă ai simptome sugestive pentru sindromul Cushing sau boala Addison, este important să soliciți asistență medicală cât mai curând posibil. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

La Elytis Hospital, suntem aici pentru a te ajuta să îți recăpeți sănătatea și bunăstarea. Fă o programare azi pentru o consultație completă de Endocrinologie!

---

Ultima revizuire medicală:

19.09.2025, Dr. Alexandra Luncă – Medic Specialist

Referințe:

• De Nys, Len, et. al. „The effects of physical activity on cortisol and sleep: A systematic review and meta-analysis”. Psychoneuroendocrinology, 2022, vol. 143.
• Kivimäki, Mika, Steptoe, Andrew. „Effects of stress on the development and progression of cardiovascular disease”. Nature Reviews Cardiology, 2018, vol. 15, pg. 215 – 229.
• Ouanes, Sami, Popp, Julius. „High Cortisol and the Risk of Dementia and Alzheimer’s Disease: A Review of the Literature”. Frontiers in Aging Neuroscience, 2019, vol. 11.
• Russell, Georgina, Lightman, Stafford. „The human stress response”. Nature Reviews Endocrinology, 2019, vol. 15, pg. 525 – 534.