Coronarografia: o investigație vitală pentru sănătatea inimii tale

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global, iar identificarea precoce a problemelor cardiace este esențială pentru prevenție și tratament. Coronarografia este una dintre cele mai importante investigații în diagnosticul afecțiunilor coronariene, oferind imagini clare și detaliate ale arterelor inimii. 

La Elytis Hospital, beneficiezi de tehnologie de ultimă generație și de o echipă medicală experimentată, dedicată sănătății tale cardiovasculare. Află mai multe despre ce presupune coronarografia, când este necesară și care sunt beneficiile acestei investigații.

Ce este coronarografia?

Coronarografia este o procedură de cardiologie intervențională minim invazivă, utilizată pentru a vizualiza arterele coronare și a identifica eventualele blocaje sau îngustări (stenoze) care împiedică fluxul sanguin normal către mușchiul inimii.

Coronarografia este o investigație medicală imagistică invazivă, care are ca scop vizualizarea arterelor coronare – vasele de sânge care alimentează mușchiul inimii cu oxigen și nutrienți. Această procedură permite medicilor să observe dacă există blocaje, îngustări sau alte anomalii ale acestor artere. Coronarografia este considerată standardul de aur în diagnosticul bolii coronariene.

Prin această tehnică, se pot identifica cu precizie stenozele (îngustările) arteriale care ar putea duce la angină pectorală (durere în piept), infarct miocardic sau alte complicații grave. Este o procedură indispensabilă atunci când alte teste (cum ar fi ECG-ul, ecocardiografia sau testul de efort) nu oferă suficiente informații.

De asemenea, coronarografia oferă posibilitatea intervenției imediate, cum ar fi montarea unui stent, dacă se constată o obstrucție semnificativă în timpul procedurii. Acest lucru o face nu doar o investigație diagnostică, ci și un punct de plecare pentru tratament.

Fiind o metodă invazivă, coronarografia se efectuează în condiții strict controlate, într-un laborator de angiografie, sub supraveghere medicală constantă. Beneficiile sale depășesc riscurile, mai ales în cazurile în care se suspectează o boală coronariană semnificativă.

În ce constă coronarografia: echipamente, substanțe și monitorizare

Coronarografia implică o tehnologie avansată și o echipă bine coordonată. Deși este o procedură invazivă, ea este sigură datorită echipamentelor moderne și măsurilor stricte de monitorizare.

Echipamente utilizate

Procedura are loc într-un laborator de angiografie echipat cu:

• aparat de fluoroscopie (radiografie în timp real);
  
• monitor pentru ritm cardiac (ECG);
  
• pompe pentru injectarea controlată a substanței de contrast;
  
• echipamente sterile (catetere, șervețele chirurgicale, truse de urgență).
  

Substanțe utilizate

Substanța de contrast este esențială în coronarografie. Este o soluție iodată, radioopacă, care permite vizualizarea clară a arterelor pe ecran. În unele cazuri, pacienții pot avea reacții alergice ușoare (erupții cutanate, senzație de căldură), rareori reacții severe. Pentru pacienții cu afecțiuni renale, se iau măsuri suplimentare pentru a proteja rinichii.

Monitorizarea în timpul procedurii

Pacientul este monitorizat continuu – ritm cardiac, tensiune arterială, saturația oxigenului. În caz de durere, disconfort sau modificări ale ritmului cardiac, echipa poate interveni imediat. De asemenea, medicul discută cu pacientul în timpul procedurii pentru a se asigura că totul decurge normal.

Siguranța pacientului

Întregul mediu este controlat din punct de vedere al asepsiei (sterilitate), iar echipa este pregătită să intervină în cazul oricărei complicații. În plus, în majoritatea cazurilor se administrează medicație calmantă ușoară pentru reducerea anxietății, dar pacientul rămâne conștient.

Documentarea rezultatului

Imaginile obținute sunt stocate digital și analizate ulterior în detaliu. Se redactează un raport complet cu localizarea eventualelor leziuni, severitatea lor și indicațiile terapeutice (tratament medicamentos, angioplastie, intervenție chirurgicală).

Când se face coronarografia și cum este decisă indicația?

Coronarografia nu este o investigație de rutină și se indică doar în situații bine justificate. Decizia de efectuare a acestei proceduri se bazează pe simptomele pacientului, rezultatele altor teste și suspiciunea de boală coronariană semnificativă.

Simptome care pot duce la coronarografie

Cele mai frecvente simptome care sugerează necesitatea unei coronarografii sunt:

• durere în piept (angină pectorală), în special la efort;
  
• dificultăți de respirație (dispnee);
  
• oboseală inexplicabilă la efort;
  
• amețeli sau leșinuri, mai ales la pacienții cu factori de risc cardiovascular.
  

Rezultatele testelor premergătoare

Înainte de coronarografie, pacientul este evaluat prin:

• EKG (electrocardiogramă);
  
• test de efort;
  
• ecocardiografie;
  
• analize de sânge (inclusiv enzime cardiace);
  
• CT coronarian (în unele cazuri).
  

Dacă aceste teste indică o probabilitate mare de boală coronariană obstructivă, se recomandă coronarografia.

Coronarografia în regim de urgență

În caz de infarct miocardic acut, coronarografia este efectuată de urgență, pentru a localiza rapid blocajul și a permite tratamentul imediat prin angioplastie. Acest tip de coronarografie poate salva viața pacientului.

Evaluare preoperatorie

Uneori, coronarografia este indicată înaintea unei intervenții chirurgicale cardiace (cum ar fi protezarea valvelor) sau în cazul unor intervenții majore la pacienți cu factori de risc, pentru a exclude prezența bolii coronariene.

Indicația pentru coronarografie este stabilită de medicul cardiolog, pe baza unei evaluări complete. Nu este o investigație indicată „preventiv”, ci una ghidată de suspiciuni clare. Decizia se ia prin cântărirea atentă a beneficiilor și riscurilor, în funcție de contextul fiecărui pacient. 

Când se recomandă coronarografia: ghiduri și decizii medicale

Recomandarea pentru coronarografie nu se face la întâmplare, ci urmează ghiduri clinice elaborate de societăți de cardiologie la nivel internațional (precum ESC – European Society of Cardiology sau ACC – American College of Cardiology). Aceste ghiduri stabilesc indicațiile precise în funcție de simptome, factori de risc și rezultatele altor investigații. Iată care sunt categoriile de pacienți care au indicație pentru coronarografie, conform acestor ghiduri:

• Pacienți cu angină pectorală stabilă

Dacă pacientul acuză dureri în piept la efort, iar testele neinvazive (cum ar fi testul de efort sau ecografia de stres) sugerează ischemie semnificativă, coronarografia este recomandată pentru a confirma diagnosticul și a planifica tratamentul.

• Pacienți cu angină instabilă sau infarct miocardic

Coronarografia este obligatorie în aceste cazuri, de cele mai multe ori în regim de urgență. Ea identifică artera responsabilă de infarct și permite tratamentul rapid prin stentare, reducând mortalitatea și complicațiile.

• Înainte de intervenții chirurgicale majore

Pentru pacienții care urmează să treacă prin intervenții pe cord deschis (ex: înlocuirea unei valve), coronarografia este folosită pentru a exclude prezența unei boli coronariene ascunse, care ar necesita tratament simultan.

• Persoane cu funcție ventriculară scăzută

Pacienții care prezintă insuficiență cardiacă și au fracție de ejecție scăzută (o inimă care pompează mai puțin eficient) pot fi evaluați prin coronarografie pentru a verifica dacă insuficiența cardiacă este cauzată de blocaje coronariene.

• Evaluarea după un test imagistic pozitiv

Atunci când testele neinvazive (ecocardiografie de efort, scintigrafie miocardică, angioCT coronarian) arată anomalii sugestive de ischemie, coronarografia este recomandată pentru a stabili cu exactitate severitatea leziunilor și tipul de tratament necesar.

Tabel – Situații în care se recomandă coronarografia:

Situație clinică	Nivel de recomandare*
Angină instabilă / infarct miocardic	Clasa I (obligatoriu)
Angină stabilă cu teste pozitive	Clasa I (foarte indicat)
Preoperator pentru chirurgie cardiacă	Clasa I / IIa
Insuficiență cardiacă cu suspiciune ischemică	Clasa I / IIa
Evaluare post-test imagistic pozitiv	Clasa I

*Clasificarea standard ESC:

• Clasa I: recomandat, există dovezi clare ale beneficiului.
  
• Clasa IIa: probabil util, se recomandă în funcție de context.

Care sunt posibilele riscuri și complicații ale coronarografiei?

Deși este o procedură frecvent utilizată și, în general, sigură, coronarografia rămâne o investigație invazivă, care poate implica anumite riscuri. Acestea sunt rare și pot fi reduse semnificativ prin respectarea protocoalelor medicale și printr-o bună selecție a pacienților.

• Reacții la substanța de contrast: cele mai frecvente efecte sunt minore – senzație de căldură, gust metalic, greață. Reacțiile alergice severe (anafilaxie) sunt extrem de rare. Pacienții cu alergii cunoscute la iod sau cu astm pot primi medicație profilactică înainte de procedură.
• Probleme la locul puncției: Pot apărea: hematom (vânătaie) la locul de acces, hemoragie minoră, pseudoanevrism (rareori). Acestea se tratează local și rareori necesită intervenție chirurgicală.
• Aritmii cardiace: în timpul injectării substanței de contrast, inima poate reacționa prin bătăi neregulate. Cele mai multe aritmii sunt tranzitorii și benigne. În cazuri excepționale, pot necesita tratament medicamentos sau electric (defibrilare).
• Infarct miocardic sau accident vascular cerebral: foarte rar (sub 1%), pot apărea complicații grave, mai ales la pacienții vârstnici sau cu multiple boli asociate. Acestea sunt gestionate imediat în laboratorul de angiografie. 
• Afectarea funcției renale: substanța de contrast poate agrava funcția renală, în special la pacienții cu boală cronică de rinichi. Pentru prevenție, se administrează fluide intravenoase și se evită alte medicamente toxice pentru rinichi în zilele din jurul procedurii.

Tabel – Riscuri posibile ale coronarografiei

Tip de risc	Frecvență estimată	Măsuri de prevenție
Reacție alergică la contrast	< 1%	Premedicare, testare alergologică
Hematom / sângerare locală	2–4%	Compresie, monitorizare
Aritmii	1–2%	Monitorizare ECG, medicație de urgență
Infarct miocardic / AVC	< 0.5%	Selecție atentă a pacienților, intervenție rapidă
Afectare renală	3–7% (la risc)	Hidratare, doză minimă de contrast

În concluzie, deși coronarografia implică anumite riscuri, acestea sunt bine cunoscute și controlabile, iar beneficiile în diagnostic și tratament depășesc cu mult aceste aspecte în majoritatea cazurilor.

Beneficiile coronarografiei la Elytis Hospital

• Diagnostic precis: coronarografia este standardul de aur în diagnosticarea aterosclerozei coronariene, oferind informații precise despre starea arterelor coronare.
• Procedură minim invazivă: abordul radial, prin artera de la încheietura mâinii, reduce riscul de complicații și permite o recuperare rapidă.
• Confort și siguranță: procedura se efectuează în sala de angiografie modernă a Elytis Hospital, sub supraveghere medicală permanentă. Pacientul este conștient pe toată durata investigației și poate comunica cu echipa medicală.
• Intervenție rapidă: în cazul în care se identifică stenoze semnificative, angioplastia coronariană cu stent poate fi efectuată în cadrul aceleiași ședințe, evitând o nouă intervenție.
• Echipă medicală de elită: la Elytis Hospital, beneficiezi de experiența și profesionalismul unei echipe medicale de top, specializată în cardiologie intervențională.

Cum se face coronarografia la Elytis Hospital?

Coronarografia este o procedură controlată, efectuată într-un laborator de cateterism cardiac (numit și „sală de angiografie”). Se realizează de obicei de un cardiolog intervenționist, asistat de o echipă medicală specializată. Începând de la pregătirea pacientului până la finalizarea investigației, fiecare pas este standardizat pentru siguranță și eficiență. 

Pregătirea pacientului

Înainte de procedură, pacientul va efectua un consult cardiologic detaliat și unele analize de sânge. Pacientului i se explică procedura și i se solicită consimțământul informat. De obicei, se recomandă să nu mănânce sau să bea nimic cu 4–6 ore înainte de intervenție. Se opresc temporar unele medicamente, în special anticoagulantele, sub supravegherea medicului. Înainte de începerea procedurii, pacientul este conectat la un monitor pentru ritmul cardiac și tensiune arterială și i se montează o linie venoasă.

Alegerea abordului vascular

Coronarografia poate fi realizată prin abord femural (la nivelul coapsei) sau radial (la încheietura mâinii). Abordul radial este mai frecvent în prezent datorită confortului post-procedură și riscului mai mic de complicații.

Anestezia

Pentru a minimiza orice disconfort, se aplică anestezie locală la locul de inserție a cateterului (de obicei, la încheietura mâinii).

Inserția cateterului

După anestezierea locală, medicul introduce un cateter subțire în vasul de sânge și îl ghidează, sub control radiologic, până la originea arterelor coronare. Cateterul este gol pe interior, permițând injectarea substanței de contrast.

Injectarea substanței de contrast și filmarea arterelor

Se injectează o substanță de contrast pe bază de iod, care opacifiază arterele coronare. În acest timp, se realizează o serie de radiografii dinamice (fluoroscopie) pentru a urmări fluxul sanguin și eventualele blocaje.

Angioplastie cu stent (dacă este necesar)

În cazul în care se identifică stenoze semnificative, se poate efectua angioplastia coronariană cu stent în cadrul aceleiași ședințe. Această procedură presupune dilatarea arterei cu ajutorul unui balon și implantarea unui stent (un mic tub metalic) pentru a menține artera deschisă.

Retragerea cateterului și finalizarea

După obținerea imaginilor necesare, cateterul este îndepărtat, iar locul de puncție este comprimat sau sigilat. În cazul abordului radial, se aplică un bandaj compresiv. În cazul abordului femural, pacientul trebuie să stea întins pentru câteva ore.

Monitorizare post-procedură

Pacientul va fi monitorizat în spital pentru câteva ore, după care va putea pleca acasă.

Cât durează coronarografia și cât durează recuperarea?

Durata coronarografiei este relativ scurtă comparativ cu alte proceduri medicale invazive, dar implică mai mulți pași înainte și după investigație. De obicei, procedura propriu-zisă durează între 15 și 30 de minute, însă timpul total petrecut în spital este mai mare, în funcție de starea generală a pacientului și de tipul de acces vascular utilizat.

Durata procedurii în sine

După introducerea cateterului și poziționarea corectă în arterele coronare, medicul injectează substanța de contrast și filmează fluxul sanguin. Acest proces poate dura mai puțin de 20 de minute dacă nu apar complicații sau necesitatea unor explorări suplimentare. În unele cazuri, dacă se efectuează angioplastie cu montare de stent, timpul se prelungește semnificativ.

Timpul total petrecut în spital

Chiar dacă procedura este scurtă, pacientul este monitorizat înainte și după investigație. Se poate rămâne în spital între 6 și 24 de ore, în funcție de locul puncției, riscul individual și rezultatele investigației. Pentru abordul radial, mobilizarea este mai rapidă, iar externarea se poate face în aceeași zi.

Recuperarea imediată

După procedură, pacientul trebuie să stea nemișcat o perioadă (mai scurtă în cazul accesului radial – aproximativ 1–2 ore, mai lungă în cazul celui femural – 4–6 ore). Este important să se evite mișcările bruște, să se mențină presiunea pe locul puncției și să se urmeze indicațiile medicului.

Reluarea activităților zilnice

În general, pacientul poate reveni la activitățile obișnuite în decurs de 24–48 de ore. Dacă procedura a fost doar în scop diagnostic și nu s-a montat un stent, recuperarea este foarte rapidă. Dacă s-a efectuat o intervenție, perioada de recuperare poate fi mai lungă, iar efortul fizic trebuie limitat câteva zile.

Monitorizarea post-procedură

După externare, se recomandă monitorizarea semnelor locale (roșeață, umflătură, durere la locul puncției) și a stării generale. De asemenea, pacientul va primi un raport medical și recomandări pentru tratament, stil de viață și eventuale investigații suplimentare.

Tabel – Timp și recuperare după coronarografie

Etapă	Durată estimativă
Procedura propriu-zisă	15–30 minute
Monitorizare post-procedură	2–6 ore (mai puțin pentru abord radial)
Timp total de spitalizare	6–24 ore
Reluarea activității normale	24–48 de ore, în funcție de intervenție

Coronarografia la Elytis Hospital: îngrijire de excepție pentru inima ta

La Elytis Hospital, punem accent pe siguranța, confortul și recuperarea rapidă a pacienților noștri. Beneficiezi de:

• Tehnologie medicală de ultimă generație: sala de angiografie modernă, dotată cu echipamente performante.
• Echipă medicală experimentată: cardiologi intervenționiști de renume, dedicați oferiirii celor mai bune servicii medicale.
• Abord personalizat: plan de tratament individualizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient.

Nu amâna sănătatea inimii tale! Programează o consultație la Elytis Hospital și află mai multe despre coronarografie și beneficiile acesteia.

---

Ultima revizuire medicală:

30.07.2025, Dr. Matei Theodor Iulian – Medic Specialist

Referințe:

• Collison, Damien, et. al. „Post-stenting fractional flow reserve vs coronary angiography for optimization of percutaneous coronary intervention (TARGET-FFR)”. European Heart Journal, 2021, vol. 42, nr. 45, pg. 4656 – 4668, accesat la 30.07.2025;
• Koutouzis, Michael, et. al. „Distal Versus Traditional Radial Approach for Coronary Angiography”. Cardiovascular Revascularization Medicine, 2019, vol. 20, nr. 8, pg. 678 – 680, accesat la 30.07.2025;
• Lee, Jun-Won (Dr.), et. al. „Real-world experience of the left distal transradial approach for coronary angiography and percutaneous coronary intervention: a prospective observational study (LeDRA)”. EuroIntervention, 2018, vol. 14, nr. 9, accesat la 30.07.2025;
• Stoica, Mihaela, et. al. „Particulaitățile coronarografiei la pacienții cu infarct miocardic acut și diabet zaharat”. Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2022, vol. 29, nr. 3, accesat la 30.07.2025.