Angina pectorală: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Angina pectorală reprezintă o manifestare clinică frecventă a ischemiei miocardice, apărând atunci când aportul de oxigen către mușchiul cardiac este insuficient în raport cu necesarul. Această afecțiune este strâns legată de boala coronariană, una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel global. Înțelegerea factorilor cauzatori, simptomelor tipice, metodelor de diagnostic și opțiunilor terapeutice este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe, precum infarctul miocardic. Specialiștii Elytis Hospital sunt aici pentru a-ți oferi informații importante despre această patologie.

Ce este angina pectorală?

Angina pectorală este definită ca durere sau disconfort toracic cauzate de o scădere temporară a fluxului sangvin către mușchiul cardiac. De regulă, apare în timpul efortului fizic sau al stresului emoțional, când cererea de oxigen a inimii crește. În formele stabile, disconfortul dispare la repaus sau după administrarea de nitroglicerină.

Există două forme principale: angina stabilă și angina instabilă. Cea stabilă este previzibilă, iar simptomele apar în condiții similare. În schimb, angina instabilă este mai periculoasă, cu durere apărută la eforturi minime sau chiar în repaus, și poate fi un semnal de infarct iminent.

Epidemiologic, angina este mai frecventă după vârsta de 50 de ani, cu o incidență mai mare la bărbați. Totuși, după menopauză, riscul la femei crește semnificativ, apropiindu-se de cel al bărbaților. Boala are o incidență mai crescută în rândul populațiilor urbane, asociată cu stilul de viață sedentar și alimentația dezechilibrată.

De asemenea, angina pectorală este o manifestare a unei boli sistemice – ateroscleroza – ceea ce implică riscuri și la alte niveluri: accidente vasculare cerebrale sau arteriopatii periferice. De aceea, managementul anginei nu vizează doar controlul simptomelor, ci și reducerea riscului cardiovascular general.

Angina pectorală trebuie privită ca un semnal de alarmă privind sănătatea cardiovasculară. Ignorarea simptomelor sau autotratarea poate duce la evenimente acute severe. Clinica de Cardiologie Elytis Hospital îți pune la dispoziție medici cu experiență și aparatură de top pentru o evaluare amplă a sănătății cardiovasculare.

Care sunt cauzele și factorii de risc pentru angina pectorală?

Cea mai frecventă cauză a anginei pectorale este boala coronariană aterosclerotică, în care arterele ce alimentează inima se îngustează din cauza depunerii de plăci de grăsime (aterom). Aceste plăci limitează fluxul de sânge și oxigen, în special în momentele de solicitare crescută a inimii, cum ar fi efortul fizic intens sau stresul emoțional.

Ischemia miocardică rezultă din dezechilibrul între necesarul de oxigen al miocardului și capacitatea arterelor coronare de a-l furniza. În formele severe, chiar și un aport minim poate fi insuficient, ceea ce explică apariția simptomelor în repaus. În unele cazuri, angina poate apărea și fără obstrucție coronariană evidentă – în special la femei – datorită spasmelor coronariene sau disfuncției microvasculare.

Există multipli factori de risc modificabili și nemodificabili pentru angină:

Factor de risc	Descriere
Vârsta și sexul	Riscul crește după 50 ani, mai frecvent la bărbați
Istoric familial	Rude cu boală coronariană precoce
Hipertensiunea arterială	Presiune crescută ce deteriorează pereții vasculari
Hiperlipidemia și dislipidemia	Colesterol LDL crescut favorizează ateroscleroza
Diabetul zaharat	Deteriorarea microvasculară accelerată
Fumatul	Vasoconstricție și afectare endotelială
Sedentarismul	Scade toleranța la efort și favorizează obezitatea
Dieta dezechilibrată	Alimente bogate în grăsimi saturate și zahăr

Stilul de viață are o influență majoră. Fumatul, alimentația bogată în grăsimi și lipsa activității fizice nu doar contribuie la formarea plăcilor de aterom, ci și accelerează progresia bolii. Diabetul este un factor de risc major, adesea asociat cu forme silențioase de angină.

Pe de altă parte, factorii psihosociali, precum stresul cronic sau depresia pot contribui la apariția anginei. Mecanismele implică atât răspunsuri hormonale care afectează tonusul vascular, cât și creșterea tensiunii arteriale sau ritmului cardiac.

Identificarea și corectarea factorilor de risc este esențială nu doar pentru tratamentul anginei, ci și pentru prevenția pe termen lung a evenimentelor cardiovasculare majore.

Care sunt simptomele anginei pectorale?

Simptomul central al anginei pectorale este durerea toracică retrosternală, adesea descrisă ca o presiune, apăsare, constricție sau arsură. Durerea apare de regulă în timpul efortului fizic sau în momente de stres și dispare în câteva minute după încetarea activității sau administrarea de nitroglicerină. Aceasta este considerată forma tipică și apare simetric în majoritatea cazurilor.

Durerea poate iradia către alte zone ale corpului – mai frecvent spre umărul stâng, brațul stâng, gât, mandibulă sau spate. În unele cazuri, durerea este percepută în epigastru, ceea ce poate duce la confuzii cu afecțiuni digestive. Intensitatea durerii variază, însă durata este adesea scurtă, între 1 și 15 minute.

Simptomele care însoțesc durerea pot include dispnee (senzația de lipsă de aer), transpirații reci, amețeli sau senzație de greață. Aceste simptome pot crește anxietatea pacientului și amplifica senzația de disconfort, chiar dacă fiziologic nu indică întotdeauna o severitate crescută.

Angina instabilă se caracterizează prin dureri mai frecvente, mai intense, care pot apărea și în repaus, fără un factor declanșator clar. Aceasta nu răspunde întotdeauna la nitroglicerină și poate progresa rapid spre infarct miocardic. Este o urgență medicală și necesită internare imediată.

La anumite categorii de pacienți, simptomele pot fi atipice sau absente. Femeile, vârstnicii și diabeticii pot prezenta angină cu manifestări nespecifice, cum ar fi oboseală extremă, durere abdominală sau disconfort toracic vag. În aceste cazuri, diagnosticul poate fi întârziat, crescând riscul de complicații severe.

Identificarea corectă a simptomatologiei este crucială pentru intervenția rapidă. Este important ca medicii și pacienții să fie educați în recunoașterea acestor semnale de alarmă, mai ales când se repetă în contexte similare de efort sau stres.

Cum se diagnostichează angina pectorală?

Diagnosticul anginei pectorale se bazează pe o anamneză detaliată, examinare clinică și investigații paraclinice. Medicul va întreba despre caracterul durerii toracice – localizare, iradiere, durată, condiții de apariție și factori de ameliorare. Informațiile obținute ajută la clasificarea anginei ca tipică, atipică sau de altă origine decât cea cardiacă.

Examenul clinic

Examenul fizic poate fi normal în multe cazuri, mai ales în angina stabilă. Cu toate acestea, se pot observa semne indirecte, precum hipertensiune arterială, suflu cardiac sau semne de insuficiență cardiacă (edeme periferice, raluri pulmonare). Palparea toracelui care reproduce durerea sugerează o cauză musculo-scheletală mai degrabă decât cardiacă.

Investigații paraclinice

Electrocardiograma (ECG) este una dintre cele mai utile investigații inițiale. În repaus, aceasta poate fi normală, dar în timpul crizelor sau al testului de efort pot apărea modificări sugestive – subdenivelare de segment ST, unde T negative sau, în cazuri grave, supradenivelare ST. Aceste modificări reflectă ischemia sau chiar necroza miocardică.

Testul de efort este o metodă de evaluare funcțională care reproduce condițiile în care apare angina. Pacientul este monitorizat ECG în timpul activității fizice progresive, iar apariția durerii sau a modificărilor ECG indică ischemie indusă. Este un test esențial pentru stratificarea riscului la pacienții cu suspiciune de boală coronariană.

Ecocardiografia este utilă pentru a evalua funcția globală și segmentară a ventriculului stâng, pentru identificarea unor zone hipokinetice (care se contractă slab), dar și pentru excluderea altor cauze de durere toracică. Ecografia Doppler poate oferi informații importante despre circulația sângelui la nivelul camerelor cardiace. În formele mai avansate, se pot utiliza teste imagistice avansate, precum scintigrafia miocardică sau angio-CT coronarian.

Angiografia coronariană este investigația de referință pentru confirmarea bolii coronariene. Aceasta presupune injectarea unui agent de contrast în arterele coronare, vizualizate ulterior cu ajutorul fluoroscopiei. Angiografia permite identificarea exactă a localizării și severității stenozelor și este esențială în planificarea tratamentului intervențional sau chirurgical.

Analizele de sânge pot include determinarea markerilor de inflamație (proteina C reactivă, VSH), a profilului lipidic și a glicemiei. În cazurile suspecte de infarct miocardic, se dozează troponinele cardiace, care indică leziuni miocardice. Acestea pot fi normale în angina stabilă, dar crescute în angina instabilă sau infarct. Laboratorul de analize Elytis Hospital permite prelucrarea rapidă a probelor, pentru un demers medical fluent și eficient.

Diagnosticul diferențial este esențial, întrucât multe alte afecțiuni pot cauza durere toracică. Dintre acestea, infarctul miocardic acut, pericardita, disecția aortică, embolia pulmonară, boala de reflux gastroesofagian, spasmul esofagian și afecțiunile musculo-scheletale trebuie excluse cu atenție.

Colaborarea între cardiolog și medicul de familie este esențială pentru urmărirea pacientului. Un diagnostic precis nu doar că ghidează tratamentul, dar poate preveni complicații severe, cum ar fi infarctul miocardic sau moartea subită cardiacă.

Cum se tratează angina pectorală?

Tratamentul anginei pectorale vizează ameliorarea simptomelor, prevenirea evenimentelor ischemice majore și îmbunătățirea calității vieții. Strategia terapeutică include măsuri medicamentoase, modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, intervenții invazive.

Terapie medicamentoasă

Terapia medicamentoasă se bazează pe mai multe clase de medicamente. 

• Nitrații sunt utilizați pentru ameliorarea rapidă a durerii, având efect vasodilatator. Sunt eficienți în angina stabilă și se administrează sublingual în caz de criză. Utilizarea lor preventivă este posibilă, dar efectul poate fi diminuat în timp.
• Beta-blocantele reduc frecvența cardiacă și consumul de oxigen miocardic, fiind indicate în formele cronice. 
• Blocanții canalelor de calciu pot fi folosiți ca alternativă sau în combinație, mai ales în angina variantă. 
• Inhibitorii enzimei de conversie (IEC) sunt utili mai ales la pacienții cu hipertensiune, diabet sau disfuncție ventriculară stângă.
• Antiagregantele plachetare previn formarea cheagurilor și reduc riscul de infarct. Aspirina este utilizată pe termen lung, cu beneficii demonstrate în reducerea mortalității cardiovasculare. 
• Statinele reduc colesterolul LDL și stabilizează plăcile ateromatoase, fiind esențiale în tratamentul de fond.

Intervenții non-farmacologice

Intervențiile non-farmacologice includ modificări ale stilului de viață. Se recomandă renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații sănătoase (dieta mediteraneană), controlul greutății, exerciții fizice regulate și managementul stresului. Educația pacientului are un rol esențial în prevenirea recidivelor.

Cardiologia intervențională

Tratamentul invaziv este indicat atunci când simptomele persistă în ciuda terapiei optime sau în caz de stenoză coronariană severă. Procedurile de Cardiologie intervențională efectuate în cadrul Elytis Hospital au ca principal scop siguranța pacientului, motiv pentru care îți punem la dispoziție medici dedicați și tehnologii avansate.

• Angioplastia coronariană cu implantare de stent este procedura prin care se dilată artera îngustată și se montează un stent pentru a menține fluxul sanguin. Este eficientă, rapidă și cu recuperare scurtă.
• În cazurile complexe sau multivascular, se indică bypass-ul aortocoronarian (intervenție chirurgicală), în care se creează o cale alternativă pentru fluxul sangvin folosind grefe venoase sau arteriale. Decizia se ia în funcție de localizarea și severitatea leziunilor.

Principalele opțiuni terapeutice pentru angina pectorală

Tip tratament	Exemple / Intervenții	Scop principal
Medicamentos	Nitroglicerină, beta-blocante, statine	Controlul simptomelor și prevenția
Non-farmacologic	Dietă, exercițiu, renunțare la fumat	Reducerea factorilor de risc
Intervențional	Angioplastie cu stent, bypass coronarian	Revascularizare miocardică

Management pe termen lung și prevenție

Gestionarea anginei pectorale nu se oprește după tratarea unui episod acut. Este necesar un plan de management pe termen lung, personalizat în funcție de severitatea bolii, comorbidități și stilul de viață al pacientului.

• Monitorizarea periodică este esențială. Aceasta include evaluări clinice regulate, testări de laborator pentru profilul lipidic și glicemie, precum și ECG sau ecocardiografie, în funcție de evoluția simptomelor. Ajustarea tratamentului se face în funcție de răspunsul pacientului și apariția eventualelor efecte adverse.
• Prevenția secundară este o componentă vitală și include controlul strict al tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei. Aderența la tratament este crucială. Programele de reabilitare cardiacă pot ajuta pacienții să își recapete încrederea, condiția fizică și să înțeleagă boala.
• Modificările stilului de viață trebuie să fie permanente. Adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate și bogată în legume, fructe și pește, asociată cu activitate fizică regulată (30 min/zi), are un efect protector dovedit. Limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului sunt priorități.
• Educația pacientului este fundamentală. Acesta trebuie să fie informat despre semnele de agravare (durere toracică la repaus, lipsă de răspuns la nitroglicerină), să înțeleagă scopul medicației și să participe activ la menținerea sănătății cardiovasculare.

Colaborarea între cardiolog, medicul de familie, nutriționist și psiholog (acolo unde este necesar) oferă pacientului o abordare holistică și eficientă. Astfel, se reduce riscul de recurență și se îmbunătățește calitatea vieții.

Perspective viitoare în tratamentul și managementul anginei pectorale

Deși angina pectorală este o afecțiune bine cunoscută, provocările persistă. Diagnosticul precoce este dificil în formele atipice, iar accesul inegal la investigații moderne limitează opțiunile în anumite regiuni. De asemenea, aderența pacienților la tratament este uneori scăzută, necesitând soluții educaționale și tehnologice.

• Inovațiile în cardiologie au adus îmbunătățiri semnificative. Angioplastia cu stenturi farmacologic active a redus rata de restenozare. Imagistica avansată, precum angio-CT-ul coronarian și RMN-ul cardiac, permite evaluări non-invazive mai precise. Terapia genetică sau celulele stem sunt încă în stadii incipiente, dar promit progrese importante.
• Medicina personalizată începe să joace un rol tot mai mare. Se dezvoltă algoritmi care țin cont de profilul genetic, metabolomic și comportamental al pacientului pentru a stabili tratamente personalizate. În plus, aplicațiile mobile și dispozitivele smart permit monitorizarea în timp real a simptomelor și parametrilor vitali.
• Inteligența artificială este folosită tot mai mult pentru a analiza date complexe din imagistică și pentru a prezice riscul de evenimente cardiovasculare. Aceste tehnologii pot ajuta la luarea deciziilor clinice mai rapid și mai precis, îmbunătățind astfel prognosticul pacienților.

Pe viitor, abordarea multidisciplinară și integrarea tehnologiei vor juca un rol esențial în prevenirea și managementul anginei pectorale. Cercetările continue în domeniul biologiei vasculare și farmacologiei vor conduce la terapii mai eficiente și personalizate.

Angina pectorală este o manifestare frecventă a ischemiei cardiace, cu potențial evolutiv sever dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Înțelegerea cauzelor, recunoașterea simptomelor și alegerea corectă a strategiilor terapeutice sunt esențiale pentru a preveni complicațiile majore. Managementul corect, bazat pe o abordare integrată și adaptată fiecărui pacient, asigură o evoluție favorabilă și o calitate a vieții îmbunătățită. Implicarea activă a pacientului și colaborarea dintre specialiști rămân cheia succesului în tratamentul acestei afecțiuni.

Angioplastia coronariană și stentarea la Elytis Hospital:

Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă în care un cateter cu un balon este introdus într-o arteră blocată. Balonul este umflat pentru a dilata artera, iar un stent (un mic tub metalic) este plasat pentru a menține artera deschisă. Această procedură poate îmbunătăți semnificativ fluxul sanguin către inimă și poate ameliora simptomele anginei pectorale.

Beneficiile cardiologiei intervenționale la Elytis Hospital:

• Abordare minim invazivă: Inciziile mici reduc disconfortul, riscurile și timpul de recuperare.
• Diagnostic rapid și precis: Utilizăm tehnologii imagistice avansate pentru a obține o imagine clară a arterelor coronare.
• Echipă cu experiență: Cardiologii noștri intervenționiști au o vastă experiență în tratarea cazurilor complexe.
• Recuperare rapidă și sigură: Pacienții se recuperează mai repede și se pot întoarce la activitățile lor normale.

De ce să alegi Elytis Hospital?

La Elytis Hospital, vă oferim acces la tratamente de ultimă generație, o abordare personalizată și o echipă de specialiști dedicați, care prioritizează siguranța și confortul dumneavoastră.

Angina pectorală poate fi o afecțiune serioasă, dar cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat, puteți duce o viață activă și sănătoasă. La Elytis Hospital, suntem aici pentru a vă oferi îngrijirea de care aveți nevoie.

Nu ignorați durerile în piept sau alte simptome potențiale de angină pectorală. Contactează Elytis Hospital astăzi pentru o evaluare cardiovasculară completă.

---

Ultima revizuire medicală:

28.02.2025, Dr. Matei Theodor Iulian – Medic Specialist

Referințe:

• Boden, William E., et. al. „Reprising Heberden’s description of angina pectoris after 250 years”. European Heart Journal, 2023, vol. 44, nr. 19, pg. 1684–1686, accesat la 28.07.2025;
• Ermatov , F., Juraboyev, O., Umarov, S. „Causes, Diagnosis, and Prevention of Angina Pectoris”. Modern Science and Research, vol. 4, nr. 2, pg. 134–139, accesat la 28.07.2025;
• Ford, Thomas Joseph, Berry, Colin. „Angina: contemporary diagnosis and management”. Chronic Ischaemic Heart Disease, 2020, vol. 106, pg. 387–398, accesat la 28.07.2025;
• Lemkes, Jorrit S. (dr.), et. al. „Coronary Angiography after Cardiac Arrest without ST-Segment Elevation”. The New England Journal of Medicine, 2019, vol. 380, nr.15, accesat la 28.07.2025;
• The SCOT-HEART Investigators. „Coronary CT Angiography and 5-Year Risk of Myocardial Infarction”. The New England Journal of Medicine, 2018, vol. 379, nr. 10, accesat la 28.07.2025;
• Yudi, Matias B., et. al. „Coronary Angiography and Percutaneous Coronary Intervention After Transcatheter Aortic Valve Replacement”. Journal of the American College of Cardiology, vol. 71, nr. 12, pg. 1360 – 1378, accesat la 28.07.2025.