Dieta antiinflamatoare: mit sau realitate?
Dieta antiinflamatoare a câștigut popularitate în ultimii ani, fiind asociată cu ameliorarea simptomelor și cu îmbunătățirea stării generale de sănătate. Întrebarea-cheie rămâne dacă efectele sale sunt susținute de dovezi științifice riguroase.
Inflamația – mecanism și implicații
Inflamația este un răspuns fiziologic esențial în procesul de vindecare: atunci când organismul detectează o leziune sau o infecție, activează mecanisme care elimină agenții nocivi și repară țesuturile. Însă, atunci când acest răspuns devine cronic, poate contribui la apariția sau agravarea unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, artrita reumatoidă și unele boli autoimune.
Principiile dietei antiinflamatoare
Scopul unei diete antiinflamatoare este reducerea expresiei mediatoarelor inflamatorii prin:
- includerea alimentelor bogate în antioxidanți și compuși antiinflamatori;
- limitarea alimentelor cu potențial proinflamator (zahăr rafinat, grăsimi trans, aditivi).
Nu este o schemă strictă cu durată fixă, ci un mod de alimentație orientat spre sustenabilitate și echilibru metabolic.
Cui se adresează?
Această abordare nutrițională poate fi utilă pentru:
- pacienți cu afecțiuni inflamatorii cronice (artrite, boli autoimune);
- persoane care doresc prevenirea afecțiunilor cronice;
- cei cu simptome nespecifice (oboseală persistentă, dureri articulare, tulburări digestive);
- oricine își propune un stil de viață sănătos, ghidat de un specialist în nutriție.
În cadrul unui spital de specialitate, dieteticienii evaluează istoricul medical, obiceiurile alimentare și preferințele individuale pentru a construi un plan personalizat.
Alimente recomandate
- Fructe și legume: antioxidanți (vitamine C, E), fibre, minerale; exemple: fructe de pădure, spanac, broccoli, ardei.
- Pește gras: somon, macrou, sardine – surse de acizi grași omega-3 (EPA, DHA).
- Ulei de măsline extravirgin: bogat în acizi grași mononesaturați și polifenoli.
- Nuci și semințe: migdale, nuci, semințe de chia şi in – fibre, proteine și grăsimi sănătoase.
- Condimente cu efect antiinflamator: turmeric (curcumină), ghimbir, scorțișoară.
- Cereale integrale, consumate cu moderație și minim procesate.
Alimente de evitat
- produse ultraprocesate (bogate în zaharuri adăugate, grăsimi trans, aditivi);
- zahăr rafinat și băuturi îndulcite;
- grăsimi trans (margarină, prăjeli industriale);
- carne roșie și preparate din carne procesată;
- consum excesiv de alcool;
- gluten, în special la persoanele cu intoleranță confirmată.
Etapele intervenției nutriționale
Evaluare inițială
- anamneză detaliată (istoric medical, tratamente în curs)
- evaluarea compoziției corporale şi a parametrilor biologici
Elaborarea planului
- recomandări calorice și macronutrienți adaptate obiectivelor
- selecția alimentelor și rețete specifice
Monitorizare și ajustări
- repliere periodică asupra evoluției clinic-biologice
- modificări ale planului în funcție de toleranță și rezultate
Posibile beneficii
- reducerea intensității durerilor și a semnelor inflamatorii;
- creșterea nivelului de energie și a rezilienței organismului;
- controlul optim al greutății corporale;
- diminuarea riscului de boli cronice;
- îmbunătățirea calității somnului și a stării de bine psihică.
Adoptarea unei diete antiinflamatoare, sub coordonarea unui nutriționist-hidrolog sau a unui medic specialist în nutriție, poate constitui o strategie validă în managementul persoanelor cu risc crescut de inflamație cronică. Pentru rezultate optime, intervenția trebuie să fie individualizată, bazată pe dovezi științifice actuale și să includă monitorizarea continuă a parametrilor de sănătate.
Ultima revizuire:
05.03.2025, Lorena Alexandru – Nutriționist și Dietetician
Referințe:
- Bahr, Lina Samira, et. al. „Assessing the (anti)-inflammatory potential of diets”. Current Opinion in Clinical Nutrition and Metabolic Care, 2021, vol. 24, nr. 5, pg. 402 – 410.
- Bustamante, Marta F., et. al. „Design of an anti-inflammatory diet (ITIS diet) for patients with rheumatoid arthritis”. Contemporary Clinical Trials Communications, 2020, vol. 17.
- Haß, Ulrike. „Anti-Inflammatory Diets and Fatigue”. Nutrients, 2019, vol. 11, nr. 10.
- Katie Tolkien, et. al. „An anti-inflammatory diet as a potential intervention for depressive disorders: A systematic review and meta-analysis”. Clinical Nutrition, 2019, vol. 38, nr. 5, pg. 2045 – 2052.
- Scheiber A., Mank, V. „Anti-Inflammatory Diets”. StatPearls Publishing, Treasure Island, 2023.
- Schönenberger, Katja A., et. al. „Effect of Anti-Inflammatory Diets on Pain in Rheumatoid Arthritis: A Systematic Review and Meta-Analysis”. Nutrients, 2021, vol. 13. nr. 12.
- Wang, Kang, et. al. „Long-term anti-inflammatory diet in relation to improved breast cancer prognosis: a prospective cohort study”. NPJ Breast Cancer, 2020, vol. 6, nr. 36.
- Woelber, Johan P., et. al. „The influence of an anti-inflammatory diet on gingivitis. A randomized controlled trial”. Journal of Clinical Periodontology, 2019, vol. 46, nr. 4, pg. 481 – 490.