Tot ce trebuie să știi despre bronhoscopie

Bronhoscopia este o procedură medicală minim invazivă, utilizată pentru a vizualiza interiorul căilor respiratorii, de la trahee până la cele mai mici bronhii. Aceasta permite medicilor să diagnosticheze și să trateze diverse afecțiuni pulmonare.

Tipuri de bronhoscopie

Există două tipuri principale de bronhoscopie:

• Bronhoscopia flexibilă: este cea mai comună formă de bronhoscopie. Se utilizează un bronhoscop subțire, flexibil, cu o cameră video la capăt. Acesta este introdus pe nas sau pe gură, prin trahee și apoi în bronhii. Bronhoscopia flexibilă este mai puțin invazivă și permite medicului să exploreze întregul arbore bronșic.
• Bronhoscopia rigidă: se utilizează un bronhoscop rigid, metalic. Aceasta este necesară pentru anumite proceduri, cum ar fi îndepărtarea corpilor străini sau a tumorilor mari. Bronhoscopia rigidă necesită anestezie generală.

Cum se realizează bronhoscopia?

Înainte de procedură, pacientul este informat despre riscuri și beneficii și trebuie să semneze un formular de consimțământ. De obicei, se administrează un sedativ pentru a ajuta pacientul să se relaxeze.

Bronhoscopia flexibilă se realizează de obicei cu anestezie locală la nivelul gâtului și a căilor respiratorii superioare. Bronhoscopul este introdus prin nas sau gură, apoi este avansat prin trahee și în bronhii. Medicul poate vizualiza imaginile transmise de camera video pe un monitor. În timpul procedurii, se pot preleva mostre de țesut (biopsie) sau de lichid (lavaj bronhoalveolar) pentru a fi analizate în laborator.

Bronhoscopia rigidă se realizează sub anestezie generală. Bronhoscopul este introdus prin gură, iar medicul vizualizează interiorul căilor respiratorii. Aceasta permite efectuarea unor proceduri mai complexe, cum ar fi îndepărtarea unui corp străin sau a unei tumori.

Ce afecțiuni pot fi diagnosticate cu ajutorul bronhoscopiei?

Bronhoscopia poate fi utilizată pentru a diagnostica o varietate de afecțiuni respiratorii, inclusiv:

• Tumori pulmonare: bronhoscopia poate ajuta la diagnosticarea cancerului pulmonar, prin prelevarea de biopsii din tumori sau din ganglionii limfatici. De asemenea, poate fi utilizată pentru a evalua stadiul cancerului și pentru a planifica tratamentul.
• Infecții pulmonare: bronhoscopia poate fi utilizată pentru a diagnostica infecții, cum ar fi pneumonia sau tuberculoza, prin prelevarea de mostre de lichid sau țesut din plămâni.
• Afecțiuni ale căilor respiratorii: bronhoscopia poate ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni, cum ar fi stenoza traheală (îngustarea traheei), bronșiectazia (dilatarea bronhiilor) sau malformații congenitale ale căilor respiratorii.
• Probleme de respirație: Bronhoscopia poate fi utilizată pentru a evalua cauzele problemelor de respirație, cum ar fi tusea cronică, dispneea (dificultatea de a respira) sau wheezing-ul (respirația șuierătoare).

De ce este importantă bronhoscopia?

Bronhoscopia este o procedură importantă pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor respiratorii. Aceasta poate ajuta la:

• Stabilirea unui diagnostic precis: Bronhoscopia permite medicului să vizualizeze direct interiorul căilor respiratorii și să preleve mostre de țesut sau lichid pentru a fi analizate. Acest lucru poate ajuta la stabilirea unui diagnostic precis și la identificarea cauzei problemelor respiratorii.
• Planificarea tratamentului: Rezultatele bronhoscopiei pot fi utilizate pentru a planifica tratamentul adecvat, care poate include medicamente, terapie respiratorie sau intervenții chirurgicale.
• Monitorizarea evoluției bolii: Bronhoscopia poate fi utilizată pentru a monitoriza evoluția unei boli respiratorii și pentru a evalua eficacitatea tratamentului.

Riscurile bronhoscopiei

Bronhoscopia este o procedură sigură, dar există unele riscuri, cum ar fi:

• Sângerări: Pot apărea sângerări minore la nivelul căilor respiratorii, în special după prelevarea unei biopsii.
• Infecții: Există un risc mic de infecție, în special după bronhoscopia rigidă.
• Reacții adverse la anestezie: Pot apărea reacții adverse la anestezia locală sau generală.
• Pneumotorax: În cazuri rare, poate apărea un pneumotorax (acumulare de aer în spațiul dintre plămân și peretele toracic).

Recuperarea după bronhoscopie

Majoritatea pacienților pot merge acasă în aceeași zi după o bronhoscopie flexibilă. După o bronhoscopie rigidă, poate fi necesară spitalizarea pentru o perioadă scurtă de timp.

După procedură, este posibil să aveți o tuse ușoară sau o durere de gât. Aceste simptome ar trebui să dispară în câteva zile.

Este important să urmați instrucțiunile medicului și să vă prezentați la controlul de follow-up.

Bronhoscopia este o procedură valoroasă pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor respiratorii. Dacă aveți probleme de respirație sau alte simptome pulmonare, discutați cu medicul dumneavoastră despre posibilitatea de a efectua o bronhoscopie.

Ultima revizuire medicală:

13.02.2025, Dr. Lovin Ciprian Sebastian – Medic Primar

Referințe:

• „Bronhoscopie: ce este și când se recomandă”. Memorial, 18/04/2023.
• „Bronchoscopy”. Medicover, accesat la data de 12/02/2025.
• Arroliga, Alejandro (dr.), Matthay, Richard (dr.). „The Role of Bronchoscopy in Lung Cancer”. Clinics in Chest Medicine, vol. 14, nr. 1, martie, 1993, pg. 87-98.
• Balfour-Lynn, Ian, Spencer, Helen. „Bronchoscopy – how and when?”. Paediatric Respiratory Reviews, Vol. 3, nr. 3, septembrie 2002, pg. 255-264.
• Ileana Andreescu (dr.). „Bronhoscopia”. Regina Maria, 26/04/2021.