Mușcăturile de căpușă: risc și evaluare medicală
Căpușele sunt paraziți frecvent întâlniți în zonele cu vegetație bogată, iar mușcătura lor, deși adesea trece neobservată, poate transmite agenți patogeni cu potențial sever. Chiar și o mușcătură aparent inofensivă poate declanșa infecții care evoluează rapid, ajungând până la afecțiuni neurologice grave sau complicații sistemice. În practică, identificarea precoce a modificărilor locale şi a simptomelor generale — cum ar fi febră, dureri musculare sau cefalee — este esențială pentru instituirea măsurilor terapeutice adecvate. De aceea, orice semn neobișnuit apărut după o posibilă expunere în mediile cu iarbă înaltă, păduri sau după contactul cu animale impune solicitarea imediată a consultului medical. O evaluare de specialitate, efectuată cât mai curând, reduce semnificativ riscul instalării complicațiilor pe termen lung.
Sezonul căpușelor: informare și prevenție
Infecțiile transmise de căpușe pot debuta cu leziuni cutanate minore, urmate de complicații care necesită chiar internare în terapie intensivă. Netratată la timp, infecția poate evolua spre paralizie facială, tulburări cardiace sau artrite cronice. Medicul internișt și cel neurolog pot colabora pentru diagnostic și tratament adecvat.
Copiii sunt adesea mai vulnerabili; examenul corporal după joacă este obligatoriu. Orice simptom apărut după o mușcătură suspectă impune consult medical rapid.
Când este necesară evaluarea de urgență
Există situații specifice în care prezentarea la un serviciu medical de urgență este crucială:
- Extracție profesională: îndepărtarea căpușei trebuie realizată de personal medical calificat, pentru a evita complicațiile.
- Fragmentare a parazitului: dacă în urma unei încercări necorespunzătoare de extracție a rămas capul în piele, prezentarea imediată la medic previne infecția.
- Profilaxie a bolii Lyme: în funcție de evaluarea riscului, medicul poate recomanda antibiotice profilactice.
- Simptome sistemice: dureri musculare, febră, transpirații, episoade respiratorii asemănătoare unei gripe sezoniere necesită reevaluare medicală.
Monitorizare și recomandări practice
- Înregistrarea datei la care parazitul a fost extras.
- Observarea atentă a evoluției leziunii și a simptomelor generale (febră, cefalee, mialgii, oboseală, adenopatii).
- Recunoașterea eritemului migrator: erupție circulară, roșiatică, fără prurit, apărută la 3–30 de zile de la mușcătură. Chiar dacă se remite spontan, este necesară evaluarea medicală.
Prevenție specifică
Prevenția este cea mai bună strategie împotriva mușcăturilor de căpușă și a bolilor transmise de acestea:
- Căpușa cea mai frecvent implicată în transmiterea boreliozei în România este Ixodes ricinus, însă nu toate indivizii sunt infectați.
- Adulții au dimensiuni vizibile; nimfele sunt cât un punct negru, greu de observat.
- Evitarea zonelor cu vegetație deasă și a subarboretelor, purtarea de haine deschise la culoare, pantaloni lungi și șosete peste marginile pantalonilor.
- Utilizarea regulată a repelentelor aprobate.
Abordare multidisciplinară
Microbiologia spirochetei Borrelia burgdorferi a fost elucidată de Willy Burgdorfer în 1982. De atunci, s-a demonstrat impactul său nu doar asupra pielii și articulațiilor, ci și asupra sistemului nervos. Colaborarea între medicina internă și neurologie asigură diagnostic precis și tratament personalizat.
Prevenția și monitorizarea atentă după orice mușcătură de căpușă rămân esențiale. În caz de îndoială sau apariție a oricărui simptom, solicitați imediat asistență medicală.
Vă încurajăm să apelați la servicii medicale specializate la primele semne de îngrijorare!
Ultima revizuire medicală:
19.05.2025, Dr. Bianca Loredana Toader – Medic Specialist