Recommended articles

Categories

recoltare sange analiza acid uric

Acid uric mare fără dureri: înseamnă că ai gută?

Ai făcut analize de rutină și ai descoperit că acidul uric este peste limita laboratorului, dar nu ai avut niciodată o articulație roșie, umflată sau foarte dureroasă? Rezultatul analizelor nu înseamnă automat că ai gută.

Acidul uric crescut se numește hiperuricemie. Guta apare atunci când cristalele de urat se depun în articulații și provoacă inflamație. Multe persoane pot avea acid uric crescut fără să dezvolte vreodată o criză de gută.

De aceea, o valoare crescută trebuie interpretată în context, nu tratată doar pentru că apare cu roșu pe buletinul de analize.

Ce înseamnă acid uric crescut?

Acidul uric rezultă din metabolizarea purinelor, substanțe produse de organism și prezente și în anumite alimente. El este eliminat în principal prin rinichi.

Dacă organismul produce mai mult acid uric decât poate elimina sau dacă rinichii îl elimină mai greu, concentrația din sânge poate crește. Această situație se numește hiperuricemie.

Printre factorii care pot contribui se numără:

  • predispoziția genetică;
  • funcția renală redusă;
  • excesul ponderal și sindromul metabolic;
  • anumite medicamente, inclusiv unele diuretice;
  • consumul excesiv de alcool;
  • alimentația bogată în anumite surse de purine;
  • consumul ridicat de băuturi îndulcite cu fructoză.

Acidul uric mare și guta sunt același lucru?

Nu. Hiperuricemia este un factor necesar pentru formarea cristalelor de urat, dar nu orice persoană cu acid uric crescut dezvoltă aceste depozite și simptome.

Guta este o boală inflamatorie care se manifestă cel mai frecvent prin episoade de durere articulară intensă, cu:

  • umflare;
  • roșeață;
  • căldură locală;
  • sensibilitate foarte mare la atingere.

Articulația de la baza degetului mare de la picior este localizarea clasică, dar pot fi afectate și glezna, genunchiul, piciorul, mâna sau cotul.

Pentru o prezentare completă poți consulta ghidul Guta: de ce crește acidul uric, cum se manifestă și cum se previn crizele.

De la ce valoare a acidului uric apare guta?

Nu există o valoare la care putem spune că o persoană va face sigur gută. Riscul crește odată cu nivelul și durata hiperuricemiei.

Din punct de vedere biologic, formarea cristalelor devine mai probabilă atunci când concentrația uratului depășește nivelul său de saturație, situat în jurul valorii de 6,8 mg/dL. Dar aceasta nu este o graniță între „ai gută” și „nu ai gută”.

O persoană poate avea  7 sau 8 mg/dL acid uric, fără simptome, în timp ce alta poate avea deja depozite de cristale și crize recurente.

Diagnosticul nu se stabilește doar după rezultatul unei analize.

Dacă nu mă doare nimic, trebuie să iau alopurinol?

Recomandarea American College of Rheumatology este împotriva inițierii de rutină a medicamentelor pentru scăderea acidului uric la persoanele cu hiperuricemie asimptomatică, adică fără crize anterioare de gută sau tofi. Motivul este că multe persoane cu acid uric crescut nu vor dezvolta gută.

În datele analizate de ACR, dintre persoanele cu valori ale acidului uric de peste 9 mg/dL, doar o parte au dezvoltat gută în următorii ani.

Asta nu înseamnă că o valoare foarte mare trebuie ignorată. Înseamnă că decizia privind tratamentul se bazează pe riscul global și contextul medical, nu pe cifra izolată.

Nu începe administrarea de alopurinol sau alt tratament pentru acid uric fără recomandarea medicului.

Ce trebuie verificat dacă acidul uric este crescut?

Dacă hiperuricemia persistă, medicul poate analiza mai multe aspecte.

Funcția rinichilor

Rinichii au un rol esențial în eliminarea uratului. De aceea, poate fi importantă evaluarea creatininei și a ratei estimate de filtrare glomerulară.

În cazul unor modificări ale funcției renale poate fi necesară și evaluarea în cadrul secției de  Nefrologie Elytis Hospital Iași.

Medicamentele utilizate

Anumite medicamente pot crește acidul uric. Printre cele mai cunoscute exemple se numără unele diuretice utilizate pentru hipertensiune și boli cardiovasculare.

Medicamentele nu trebuie întrerupte din proprie inițiativă. Medicul poate evalua dacă tratamentul contribuie la hiperuricemie și dacă există alternative potrivite.

Factorii metabolici

Hiperuricemia apare frecvent împreună cu:

  • exces ponderal;
  • hipertensiune;
  • diabet sau prediabet;
  • dislipidemie;
  • metabolic syndrome.

Gestionarea acestor factori este importantă pentru sănătatea generală, indiferent dacă persoana dezvoltă sau nu gută.

Acidul uric mare afectează rinichii?

Hiperuricemia și boala renală pot apărea împreună, iar relația dintre ele este complexă.

Boala renală poate duce la creșterea acidului uric deoarece eliminarea acestuia este redusă. În același timp, persoanele cu hiperuricemie pot avea un risc mai mare de calculi de acid uric în anumite situații.

Totuși, simplul fapt că acidul uric este crescut nu înseamnă că trebuie administrat automat un medicament doar pentru a proteja rinichii. Evaluarea trebuie individualizată.

Trebuie să renunți la carne dacă ai acidul uric mare?

Nu este necesar să transformi imediat alimentația într-o listă de interdicții. Dieta poate influența nivelul acidului uric, dar predispoziția genetică, eliminarea renală și factorii metabolici au, de asemenea, un rol important.

Este mai util să urmărești:

  • o alimentație echilibrată;
  • evitarea exceselor frecvente de alcool;
  • limitarea băuturilor foarte bogate în zahăr și fructoză;
  • o greutate corporală sănătoasă;
  • hidratare adecvată, dacă nu există restricții medicale.

Dietele extreme și scăderea foarte rapidă în greutate nu sunt recomandate ca metodă de control al acidului uric.

Când trebuie să mergi la medic?

O valoare ușor crescută descoperită întâmplător nu reprezintă, de regulă, o urgență. Este însă utilă evaluarea dacă:

  • acidul uric este repetat crescut;
  • valoarea este mult peste intervalul de referință;
  • ai boală renală;
  • ai avut calculi renali;
  • există antecedente familiale de gută;
  • iei medicamente care pot crește uratul;
  • apar episoade de articulație roșie, umflată și foarte dureroasă.

Dacă apar manifestări articulare sugestive, o consultație la un medic specialist reumatolog poate ajuta la stabilirea diagnosticului.

Analizele de laborator, inclusiv evaluările necesare în contextul hiperuricemiei, pot fi efectuate prin Laboratorul de Analize Medicale Elytis.

Acid uric crescut fără simptome: ce trebuie să reții?

Cel mai important lucru este acesta: acid uric crescut nu înseamnă automat gută. Dacă nu ai avut crize articulare sau tofi, vorbim de obicei despre hiperuricemie asimptomatică.

În această situație:

  • rezultatul trebuie interpretat împreună cu istoricul medical;
  • pot fi evaluate funcția renală, medicamentele și factorii metabolici;
  • nu este recomandată automat începerea tratamentului medicamentos pentru scăderea uratului;
  • stilul de viață sănătos rămâne important;
  • apariția unei crize articulare schimbă situația și necesită evaluare.

Consultații de Reumatologie în Iași

Dacă acidul uric crescut este asociat cu episoade de durere și inflamație articulară sau există suspiciunea de gută, evaluarea reumatologică poate clarifica diagnosticul și necesitatea tratamentului.

Pentru programări la secția de Reumatologie sună la: 0332 803793 sau fă o programare online.

Frequently Asked Questions

Acid uric 7 mg/dL înseamnă că am gută?

Nu. Este posibil să existe hiperuricemie fără gută. Diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor, istoricului și, în cazurile neclare, prin investigații suplimentare.

Acid uric 9 sau 10 mg/dL trebuie tratat?

O valoare mare merită evaluată medical, dar tratamentul nu se decide exclusiv pe baza cifrei. Contează existența crizelor de gută, a bolii renale, a calculilor, medicamentele utilizate și ceilalți factori de risc.

Pot avea gută dacă acidul uric este normal?

Da. În timpul unei crize de gută, acidul uric poate fi temporar mai mic. Dacă suspiciunea rămâne ridicată, analiza poate fi repetată după remiterea episodului.

Hiperuricemia poate dispărea prin dietă?

Uneori modificările stilului de viață pot reduce acidul uric, dar efectul diferă de la o persoană la alta. Dieta nu este singurul factor care determină valoarea uratului.

Trebuie să repet analiza?

Dacă rezultatul este neașteptat sau crescut persistent, medicul poate recomanda repetarea și corelarea cu alte analize, în funcție de situație.

Ultima revizuire medicală: 15.09.2026

References: