Cum recunoașteți epuizarea termică și ce măsuri să luați

Cum recunoașteți epuizarea termică și ce măsuri să luați

Epuizarea termică apare atunci când organismul este supus unor temperaturi ridicate pentru o perioadă prelungită, iar capacitatea sa de a se adapta este depășită. Fenomenul se manifestă mai frecvent în contextul valurilor de căldură intensă și nopților tropicale, când temperaturile nu scad semnificativ pe timpul nopții. Această condiție medicală necesită atenție imediată, deoarece netratată, poate progresa rapid către un șoc termic, cu risc ridicat de deces.

Populațiile cele mai vulnerabile includ persoanele în vârstă, copiii, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, persoanele cu obezitate și cei care locuiesc în spații insuficient ventilate sau fără acces la răcire artificială.



Cum identificați epuizarea termică? Semne de alarmă importante

Recunoașterea simptomelor timpurii este esențială pentru intervenția promptă. Există trei categorii principale de semne care indică un dezechilibru termic periculos:

1. Semne neuropsihice

  • Oboseală accentuată și slăbiciune generalizată
  • Apatie și lipsa reacției normale
  • Somnolență neobișnuită
  • Dureri de cap persistente
  • Amețeli care pot duce la pierderea echilibrului

2. Semne cardiovasculare

  • Scăderea tensiunii arteriale, în special la schimbarea poziției (hipotensiune ortostatică)
  • Ritm cardiac accelerat (tahicardie)
  • Perturbări ale ritmului cardiac sau variații semnificative ale tensiunii arteriale

3. Manifestări cutanate

  • Transpirație excesivă, persistentă
  • Piele cu aspect de „piele de găină” fără motiv aparent (piloerecție)

Prezența oricăruia dintre aceste semne, mai ales în condiții de temperaturi foarte ridicate, impune o reacție rapidă.


Cum se intervine corect în cazul epuizării termice?

Scopul principal este reducerea temperaturii corporale și restabilirea echilibrului hidric și electrolitic. Aceste măsuri trebuie aplicate cât mai repede:

  • Consumul regulat de lichide reci, în special apă. Se recomandă evitarea băuturilor alcoolice, care pot agrava deshidratarea.
  • Aplicarea de comprese umede pe corp, utilizarea dușurilor cu apă călduță spre rece și ventilarea spațiului în care se află persoana afectată.
  • Așezarea pacientului într-un loc răcoros, eventual cu aer condiționat, cu picioarele ușor ridicate pentru a facilita circulația sanguină.
  • Pauza completă a activității fizice până la ameliorarea completă a simptomelor, urmând reluarea graduală după câteva ore de odihnă.

Este important să nu se folosească alcool pe piele, deoarece poate cauza iritații și o senzație falsă de răcorire.


Când este necesară intervenția de urgență?

Dacă simptomele nu se ameliorează rapid sau se agravează, trebuie solicitată asistență medicală de urgență. Apariția semnelor de confuzie, pierderea conștienței sau a convulsiilor sunt indicații clare pentru apelarea serviciului 112. Netratată corespunzător, epuizarea termică poate evolua spre șoc termic, o situație medicală extrem de gravă.


Grupurile cu risc crescut în perioadele caniculare

În timpul valurilor de căldură, anumite categorii sunt mai predispuse la epuizare termică:

  • Copiii mici, care nu își pot regla corect temperatura corporală
  • Vârstnicii, cu sistem termoreglator mai puțin eficient și multiple comorbidități
  • Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau metabolice
  • Cei cu obezitate
  • Locuitorii din apartamentele neventilate, în special la ultimul etaj, și cei care petrec mult timp în mașini fără aer condiționat

Măsuri simple pentru prevenirea epuizării termice

Prevenția este cea mai sigură metodă de protecție. Respectarea unor reguli simple ajută la reducerea riscului:

  1. Hidratarea constantă – Consumarea unui pahar de apă la fiecare 15-20 de minute, înainte de a simți setea.
  2. Ventilarea locuinței – Aerisirea încăperilor în primele ore ale dimineții, pentru a evita acumularea căldurii.
  3. Evitarea generării de căldură suplimentară – Nu folosiți electrocasnice care încălzesc spațiul, iar prepararea mâncării să fie făcută în afara orelor caniculare.
  4. Protecția împotriva soarelui – Folosirea jaluzelelor sau draperiilor groase și a materialelor ușor umede care pot reduce temperatura în camere.
  5. Accesul la spații răcoroase – Dacă nu există aer condiționat acasă, petreceți câteva ore zilnic în spații publice cu temperaturi controlate.

Epuizarea termică este o urgență de sănătate care trebuie recunoscută din timp pentru a evita complicații severe. Temperaturile ridicate prelungite pot pune în pericol viața, iar intervenția rapidă și măsurile preventive sunt esențiale. O atenție sporită este necesară pentru categoriile vulnerabile și pentru persoanele expuse unor condiții ambientale nefavorabile.

Pentru orice simptom alarmant, nu ezitați să solicitați ajutor medical de urgență. Spitalul Elytis recomandă informarea corectă și prevenția ca principale arme în fața caniculei.


Ultima revizuire medicală:

13.07.2025Dr. Alexandra Luncă – medic specialist medicină internă

Referințe:

  • „Bolile induse de caldura: Sincopa, Crampele si Epuizarea termica”. Dr. Max, 2021.
  • „Epuizarea termică”. Sanador.
  • „“Raul de caldura” – ce este de fapt epuizarea termica?”. Medicover, 2022.