Căpușe la copii: când e nevoie de chirurgie?

Mușcăturile de căpușe reprezintă o preocupare majoră pentru părinți, mai ales în sezonul cald. Riscul de a contracta diverse boli, precum boala Lyme, adaugă un plus de anxietate. O situație particulară, care poate genera panică, este aceea în care un fragment de căpușă rămâne sub pielea copilului după îndepărtarea acesteia.

Medicii Elytis Hospital îți explică pașii pe care trebuie să îi urmezi în astfel de situații și detaliază rolul chirurgiei pediatrice în gestionarea complicațiilor.

De ce căpușele reprezintă un risc pentru copii?

Căpușele sunt paraziți externi care se hrănesc cu sângele gazdei. La copii, riscul este mai mare din mai multe motive:

Contact frecvent cu mediul natural – jocuri în iarbă, pădure, parcuri, zone cu arbuști.
Piele mai subțire și vascularizată – facilitează fixarea și hrănirea căpușei.
Sistem imunitar în dezvoltare – poate reacționa mai intens la infecții.
Dificultatea identificării rapide – copiii pot să nu spună imediat că simt disconfort, iar căpușele sunt mici și pot trece neobservate.

Riscurile nu se rezumă doar la mușcătura propriu-zisă: căpușele pot transmite boli grave precum boala Lyme sau encefalita de căpușă, iar în anumite situații, părți din corpul lor rămân în piele și necesită îndepărtare medicală sau chirurgicală.

Cum poate ajunge o căpușă pe pielea copilului?

Căpușele nu sar, nu zboară și nu se deplasează rapid; ele se prind de gazdă atunci când aceasta atinge vegetația pe care stau.
Modalități frecvente prin care copilul poate lua o căpușă:

Joacă pe iarbă înaltă sau necosită.
Plimbări prin păduri sau zone cu tufe joase.
Contact cu animale de companie (câini, pisici) care au căpușe.
Așezarea direct pe pământ sau iarbă în zone rurale.

Factori de risc suplimentari: îmbrăcămintea subțire, culori închise (căpușele se prind mai ușor pe acestea și sunt mai puțin vizibile), lipsa protecției cu repelent.

Cazuri frecvente și statistici privind incidența la copii

Studiile din România și Europa Centrală arată că incidența mușcăturilor de căpușă este mai mare la copiii între 5 și 14 ani, cu vârf de cazuri în lunile mai–iulie și septembrie.
De asemenea, aproximativ 20–30% dintre prezentările la urgență pentru mușcătură de căpușă la copii implică zone „dificile” (scalp, pleoape, canal auditiv), unde uneori e nevoie de îndepărtare chirurgicală.

Tabel: Distribuția cazurilor de mușcături de căpușă la copii (date orientative)

Vârsta copilului	Procent cazuri (%)	Zone frecvente de prindere	Procent cazuri ce necesită intervenție medicală
0–4 ani	18%	Scalp, gât, urechi	35%
5–9 ani	40%	Picioare, brațe, scalp	20%
10–14 ani	32%	Picioare, abdomen, spate	15%
15–17 ani	10%	Picioare, trunchi	8%

Observație: Procentul cazurilor ce necesită intervenție medicală crește la vârste mici, din cauza dificultății îndepărtării corecte a căpușei acasă.

Ce trebuie să știi despre căpușe?

Căpușele sunt arahnide (înrudite cu păianjenii) și trec prin mai multe stadii de dezvoltare: larvă, nimfă și adult.

Aparatul bucal (rostrul) este prevăzut cu structuri asemănătoare unor „cârlige” care le ajută să se fixeze ferm în piele.
După fixare, injectează salivă cu substanțe anticoagulante și anestezice, ceea ce face ca mușcătura să nu fie simțită imediat.
Hrănirea poate dura între 24 și 72 de ore dacă nu sunt îndepărtate.

Particularitate importantă: la copii, căpușa se poate fixa mai adânc în țesut din cauza pielii fine, crescând riscul ca părți ale corpului să rămână în piele la extragere.

Perioadele din an cu risc crescut

Căpușele sunt active atunci când temperatura medie depășește 7°C. În România, cele mai frecvente perioade de activitate sunt:

Primăvara (aprilie–iunie) – populația de nimfe este maximă, iar acestea sunt greu de observat din cauza dimensiunii mici.
Toamna (septembrie–octombrie) – activitate crescută a adulților, care pot fi mai ușor vizibili, dar și mai rezistenți.
Vara (iulie–august) – activitate moderată, dar cazuri frecvente la copii care petrec mult timp afară.

Tabel: Activitatea sezonieră a căpușelor în România

Lună	Nivel activitate căpușe	Riscul la copii	Observații
Martie	Scăzut	Redus	Posibile cazuri izolate în zile calde
Aprilie	Ridicat	Mare	Nimfe abundente, greu de văzut
Mai	Foarte ridicat	Foarte mare	Vârful sezonului de mușcături
Iunie	Ridicat	Mare	Persistă densitatea mare
Iulie	Moderat	Mediu	Temperaturile foarte mari reduc activitatea
August	Moderat	Mediu	Creștere treptată spre finalul lunii
Septembrie	Ridicat	Mare	Activitate adultă intensă
Octombrie	Ridicat	Mare	Adulți dominanți
Noiembrie–Februarie	Foarte scăzut	Foarte redus	Activitate aproape nulă

Zone preferate ale corpului unde se prind căpușele la copii

Zone ascunse

Sub păr – scalpul este cald și protejat, ideal pentru căpușe.
În pliuri – subraț, zona inghinală, genunchi.
În spatele urechii – greu de observat fără control atent.

Zone expuse

Brațe și picioare – locurile cele mai frecvente la copiii care se joacă în iarbă.
Gât – mai ales când copilul poartă haine cu guler deschis.
Abdomen – dacă tricoul nu acoperă complet zona.

Riscurile medicale asociate mușcăturii de căpușă

Mușcătura de căpușă implică riscuri importante pentru sănătate, inclusiv la copii.

Infecții bacteriene

Căpușele pot transmite infecții bacteriene care necesită tratament.

Boala Lyme

Cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, transmisă prin saliva căpușei.
La copii, primele semne pot fi:
- Eritem migrator (pata roșie în expansiune, cu centru mai deschis).
- Febră, oboseală, dureri musculare.
Netratată, poate duce la complicații articulare, neurologice și cardiace.
În România, incidența cazurilor confirmate variază între 2–5 la 100.000 locuitori/an, cu o creștere în lunile mai–iulie.

Rickettsioze

Infecții provocate de bacterii din genul Rickettsia, transmise de anumite specii de căpușe.
Simptome: febră bruscă, erupții cutanate, dureri musculare.
Pot evolua sever la copii mici dacă diagnosticul este întârziat.

Reacții locale și alergice

Roșeață, umflare și mâncărime intensă la locul mușcăturii.
Uneori, reacția alergică poate fi sistemică (anafilaxie), mai ales dacă există sensibilizare prealabilă.
La copii, inflamația locală poate fi disproporționat de mare în raport cu dimensiunea căpușei.

Infecții secundare cauzate de manipularea incorectă a căpușei

Dacă extragerea se face prin zdrobire sau tragere bruscă, fragmentele bucale pot rămâne în piele.
Acestea pot provoca:
- Formarea unui abces.
- Celulită (infecție a țesutului subcutanat).
- Cicatrizare inestetică.
În unele cazuri, infecția locală avansată necesită curățare chirurgicală (debridare).

Tabel: Riscuri și frecvența lor la copii după mușcătura de căpușă (date orientative)

Tip de risc	Frecvență estimată	Perioadă de apariție după mușcătură	Gravitate
Reacție locală ușoară	50–60%	Imediat – 48h	Scăzută
Infecție locală (abces, celulită)	10–15%	2–7 zile	Medie
Boala Lyme	1–3%	3–30 zile	Mare dacă netratată
Rickettsioze	<1%	5–14 zile	Mare dacă netratată
Reacție alergică severă (anafilaxie)	Rară (<0,1%)	Minute – ore	Foarte mare

Când este necesară intervenția chirurgicală?

Intervenția chirurgicală efectuată pentru extragerea integrală a căpușei în secția de Chirurgie Pediatrică la Elytis Hospital este necesară în următoarele cazuri:

Situații în care căpușa nu poate fi îndepărtată complet

În unele cazuri, părți ale căpușei (în special rostrul – aparatul bucal) rămân fixate în piele și nu pot fi scoase cu metode simple acasă.

Motive frecvente la copii:
- Fixare adâncă în derm din cauza pielii subțiri.
- Mișcări bruște ale copilului în timpul încercării de extragere.
- Îndepărtarea incorectă cu penseta (prinderea corpului, nu a capului).

Părți ale căpușei rămase sub piele

Pot provoca reacție inflamatorie locală sau abces.
În aceste cazuri, medicul poate decide o mică incizie chirurgicală pentru îndepărtarea completă a fragmentului.

Fixare profundă în piele sau mucoase

Căpușa se poate ancora la nivelul pleoapei, buzei, canalului auditiv sau mucoasei genitale.
În aceste zone, extragerea necesită instrumente și iluminare adecvate, iar uneori sedare sau anestezie generală.

Infecții severe sau formarea unui abces

Dacă locul mușcăturii se infectează și apare colecție purulentă, simpla extragere nu este suficientă.
Chirurgul pediatric poate realiza incizie și drenaj pentru a preveni răspândirea infecției.

Localizări problematice

Uneori, căpușele se fixează în locuri greu accesibile sau deosebit de delicate, de unde nu pot fi extrase prin metodele clasice.

Pleoapă

Risc de afectare a structurii oculare.
Necesită microinstrumente și protecție oculară în timpul procedurii.

Canal auditiv

Vizibilitate redusă și risc de lezare a timpanului.
De obicei, se efectuează sub microscop în cabinet ORL sau sală de operație.

Zona genitală

Sensibilitate mare, risc de traumă tisulară.
Intervenția chirurgicală poate fi indicată pentru confort și siguranță.

Riscul de complicații sistemice ce necesită excizie și debridare

În cazuri rare, fragmentele reținute pot declanșa reacții sistemice sau infecții extinse.
Se poate recurge la excizie largă și curățarea zonei pentru prevenirea răspândirii infecției.

Tabel: Indicații frecvente pentru îndepărtarea chirurgicală a căpușelor la copii

Situație	Motivație medicală	Nivel urgență
Părți din căpușă rămase în piele	Prevenirea infecției și inflamației	Medie
Localizare oculară (pleoapă)	Protejarea vederii	Mare
Localizare în canal auditiv	Prevenirea leziunilor timpanului	Mare
Localizare genitală	Protejarea țesuturilor sensibile	Mare
Infecție locală cu abces	Necesită drenaj și curățare	Mare
Reacție alergică severă cu fixare profundă	Control rapid al expunerii	Foarte mare

Cum decurge intervenția chirurgicală?

Intervenția chirurgicală pentru extragerea căpușei presupune câțiva pași, după cum urmează:

Pregătirea copilului pentru procedură

Explicarea procedurii pe înțelesul copilului

Medicul sau asistenta explică, pe scurt și cu cuvinte simple, ce se va întâmpla („vom scoate un gândăcel mic din piele”).
Este important ca părintele să fie prezent pentru a liniști copilul.

Anestezie locală sau generală

Anestezie locală: indicată la copii mai mari și în zone ușor accesibile.
Anestezie generală/sedare: utilizată la copii mici, anxioși sau în zone sensibile (ochi, ureche, organe genitale).
Alegerea tipului de anestezie depinde de vârsta copilului, localizarea căpușei și durata estimată a procedurii.

Etapele îndepărtării chirurgicale

Izolarea zonei

Se dezinfectează riguros pielea cu soluții antiseptice (ex. betadină, clorhexidină).
Se izolează cu câmp steril pentru a preveni contaminarea.

Extracția completă

Medicul prinde ferm, cu instrumente fine (pensă chirurgicală), părțile vizibile ale căpușei.
Dacă sunt fragmente reținute, se face o mică incizie pentru acces.
Se extrage tot materialul străin, verificând vizual integritatea piesei.

Toaletarea plăgii

Zona este curățată mecanic și dezinfectată din nou.
În caz de infecție locală, se face drenaj și, dacă este necesar, se lasă un mic tub de dren temporar.

Îngrijirea post-operatorie

Pansamente și antiseptice

Pansament steril schimbat zilnic sau conform recomandării medicului.
Aplicare locală de unguente cu efect antiseptic sau antibiotic.

Antibiotic profilactic

Nu este obligatoriu în toate cazurile, dar poate fi prescris în funcție de gradul de contaminare sau localizare.

Monitorizarea pentru semne de infecție

Roșeață persistentă, secreție purulentă, durere în creștere sau febră necesită reevaluare rapidă.
Părinții trebuie să urmărească și eventualele simptome generale (oboseală, dureri musculare, erupții cutanate), semne timpurii ale bolilor transmise de căpușe.

Tabel: Durata și dificultatea intervenției chirurgicale în funcție de localizare

Localizare	Durata medie intervenție	Tip anestezie preferat	Nivel dificultate
Piele braț/picior	5–10 min	Locală	Scăzut
Scalp	10–15 min	Locală/Sedare	Mediu
Pleoapă	15–20 min	Generală/Sedare	Mare
Canal auditiv	20–25 min	Generală	Mare
Zona genitală	15–20 min	Generală	Mare

Chirurgia pediatrică la Elytis

La Elytis, înțelegem sensibilitatea acestor situații și abordăm fiecare caz cu profesionalism și grijă. Chirurgii noștri pediatri au o vastă experiență în tratarea afecțiunilor chirurgicale la copii, asigurând siguranța și confortul acestora pe parcursul intervențiilor.

Expertiză pediatrică: chirurgii noștri sunt specializați în tratarea afecțiunilor chirurgicale la copii.
Abordare empatică: ne asigurăm că experiența medicală a copilului este cât mai confortabilă, reducând anxietatea.
Tehnici moderne și minim invazive: utilizăm metode chirurgicale avansate pentru a minimiza disconfortul și timpul de recuperare.
Comunicare deschisă: explicăm părinților toate detaliile procedurii, oferind suport pe tot parcursul tratamentului.

Prevenție și educație

Este foarte important ca părinții și copiii mai mari să știe cum să se protejeze împotriva căpușelor și cum să acționeze pentru a reduce riscul de infectare.

Măsuri de protecție în natură

Îmbrăcăminte adecvată

Haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi, preferabil de culoare deschisă (căpușele sunt mai vizibile).
Șosete peste pantalon pentru a împiedica urcarea căpușelor pe piele.
Pălărie sau șapcă în zonele cu iarbă înaltă sau păduri.

Repelenți siguri pentru copii

Utilizarea produselor aprobate pentru vârsta copilului (ex. repelente pe bază de icaridină sau DEET în concentrație redusă – sub 10% pentru copii mici).
Aplicarea pe haine și piele expusă conform instrucțiunilor de pe etichetă.
Evitarea aplicării pe mâinile mici ale copilului (pentru a preveni ingerarea accidentală).

Inspectarea regulată a pielii copilului

Verificarea zilnică după plimbări în natură, mai ales:
- Scalp (inclusiv la linia părului).
- În spatele urechilor.
- Zona inghinală, subraț, genunchi.
Control suplimentar după contact cu animale de companie.

Sfat practic: în baie, folosește o lumină puternică și piaptănă părul pentru depistarea căpușelor mici.

Cum să îndepărtezi corect o căpușă acasă (când nu e nevoie de medic)?

Pași recomandați

Spală-te pe mâini și poartă mănuși de unică folosință.
Folosește o pensetă cu vârf subțire, prinde căpușa cât mai aproape de piele.
Trage ușor și constant, fără răsucire sau strivire.
Dezinfectează zona cu soluție antiseptică.
Aruncă căpușa într-un recipient sigilat (nu o strivi cu mâna).

Ce să NU faci

Nu arde căpușa cu bricheta.
Nu aplica ulei, alcool sau acetonă înainte de extragere (acestea pot provoca regurgitarea conținutului intestinal al căpușei în sânge).

Tabel: Diferențe între îndepărtarea corectă și incorectă a căpușei

Metodă	Rezultat probabil	Riscuri asociate
Pensetă, prindere la baza capului, tracțiune lentă	Îndepărtare completă	Minim
Smulgere rapidă	Fragmente rămase în piele	Infecție locală, inflamație
Strivire cu degetele	Scurgere lichide infectante	Creșterea riscului de infecție sistemică
Aplicare substanțe toxice înainte de extragere	Regurgitare conținut infectant	Creștere risc boli transmise

Semne de alarmă după mușcătura de căpușă

Este important să cunoști care sunt semnele de alarmă la care să fii atent în cazul în care copilul a fost mușcat de o căpușă, pentru a nu intra în panică inutil și pentru a acționa prompt atunci când este cazul.

Simptome locale suspecte

Acestea apar la locul mușcăturii și pot indica infecție sau reacție inflamatorie severă:

Roșeață extinsă (mai mare de 5 cm, care crește progresiv).
Umflare dureroasă a zonei.
Secreție purulentă sau lichid galben-verzui.
Crustă persistentă sau plaga care nu se vindecă în 7–10 zile.

Observație importantă:

O roșeață mică (1–2 cm) apărută imediat după extragere este normală și de obicei dispare în 24–48 ore. Ceea ce este îngrijorător este extinderea progresivă a zonei roșii.

Simptome sistemice ce necesită evaluare medicală urgentă

Febră

Poate apărea la 2–14 zile după mușcătură și poate semnala infecții bacteriene (Boala Lyme, rickettsioze) sau virale (encefalita de căpușă).

Erupții cutanate extinse

Pete roșii multiple pe corp, apărute la distanță de locul mușcăturii.
Pot fi asociate cu febră și stare generală alterată.

Dureri musculare sau articulare

Apar la câteva zile sau săptămâni și pot indica stadii incipiente de boală Lyme.

Tulburări neurologice

Dureri de cap severe, fotofobie (sensibilitate la lumină), rigiditate a gâtului, somnolență excesivă.
Necesită consult medical imediat, posibil internare.

Tabel: Semne de alarmă și momentul apariției lor

Semn/Simptom	Timp de apariție după mușcătură	Posibile afecțiuni asociate	Nivel urgență
Roșeață extinsă >5 cm	3–7 zile	Boala Lyme	Mare
Febră	2–14 zile	Infecții bacteriene/virale	Mare
Erupții pe tot corpul	5–14 zile	Rickettsioze, reacție alergică severă	Foarte mare
Dureri articulare	7–30 zile	Boala Lyme	Mare
Dureri de cap + rigiditate gât	5–14 zile	Encefalită de căpușă, meningită bacteriană	Foarte mare

Căpușele pot provoca probleme serioase la copii, mai ales dacă nu sunt îndepărtate corect sau transmit boli. Verificarea zilnică după joacă în natură, protecția cu haine și repelent, precum și prezentarea rapidă la medic în caz de simptome suspecte sunt esențiale. În situațiile dificile, intervenția chirurgicală asigură îndepărtarea completă și reduce riscul complicațiilor. Vigilența părinților este cheia prevenirii problemelor grave.

La Elytis, suntem pregătiți să oferim servicii de chirurgie pediatrică de înaltă calitate, asigurând sănătatea și siguranța copiilor. Nu ezita să ne contactezi pentru orice întrebări sau nelămuriri!

Ultima revizuire medicală:

13.08.2025, Dr. Radu-Constantin Luca – Medic Primar

Referințe:

“Boston Children’s Hospital.” Childrenshospital.org, 2025, www.childrenshospital.org/conditions/tick-bites, accesat la 13.08.2025;
Children’, Royal. Tick Bites Information for Parents, Carers & Relatives the Official Fundraising Arm of the Children’s Emergency Department. 2022, accesat la 13.08.2025;
“Tick Bite – NHS Nottingham and Nottinghamshire ICB.” NHS Nottingham and Nottinghamshire ICB, 19 July 2023, notts.icb.nhs.uk/your-services/childrens-health-and-wellbeing/concerned-your-child-is-unwell-3-months-and-older/tick-bite/, accesat la 13.08.2025;
“Tick Bite in Kids | Children’s Hospital Colorado.” Childrenscolorado.org, 2019, www.childrenscolorado.org/conditions-and-advice/conditions-and-symptoms/symptoms/tick-bite/, accesat la 13.08.2025;
“Tick Bites.” NHS Inform, www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/injuries/skin-injuries/tick-bites/, accesat la 13.08.2025;
“Tick Bites Factsheet.” The Sydney Children’s Hospitals Network, 2025, www.schn.health.nsw.gov.au/tick-bites-factsheet, accesat la 13.08.2025.

Articole recomandate

Categorii