Antibioticele și sănătatea digestivă a copiilor

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri medicale ale secolului trecut, salvând milioane de vieți prin tratarea eficientă a infecțiilor bacteriene. Totuși, atunci când sunt administrate incorect sau fără supraveghere medicală, ele pot afecta echilibrul delicat al florei intestinale, cu impact asupra digestiei și imunității copiilor.

La Elytis Hospital, înțelegem importanța echilibrului dintre tratamentul corect și protejarea sănătății digestive. Printr-o abordare integrată, specialiștii noștri în Gastroenterologie Pediatrică oferă evaluări complete și recomandări personalizate pentru susținerea organismului copiilor în timpul și după tratamentele cu antibiotice.

Ce sunt antibioticele și când sunt necesare la copii?

Antibioticele sunt medicamente care combat infecțiile bacteriene, distrugând bacteriile patogene sau împiedicând multiplicarea acestora. Ele nu au efect asupra virusurilor — de aceea, nu sunt utile în răceli, gripă sau alte viroze respiratorii frecvente la copii.

În organism, antibioticele circulă prin sânge și ajung în zonele afectate de infecție, însă acțiunea lor nu este selectivă. Asta înseamnă că, pe lângă bacteriile nocive, pot distruge și bacteriile „bune” din intestin, care contribuie la digestie, imunitate și sinteza vitaminelor. Aceasta este principala cauză a tulburărilor digestive observate la copii în timpul tratamentului antibiotic.

Când este justificat tratamentul cu antibiotice?

Antibioticele trebuie administrate doar în infecții bacteriene confirmate sau suspectate clinic, în baza evaluării unui medic pediatru. Printre situațiile frecvente în care tratamentul antibiotic este justificat se numără:

Otita medie acută (infecție a urechii mijlocii);
Pneumonia bacteriană;
Infecțiile urinare;
Amigdalita streptococică;
Infecțiile cutanate bacteriene.

Pentru fiecare caz, medicul stabilește doza, durata și tipul de antibiotic potrivit, în funcție de vârsta, greutatea și istoricul medical al copilului. Administrarea fără prescripție medicală poate face mai mult rău decât bine.

Când sunt antibioticele inutile sau dăunătoare?

În multe situații, părinții solicită antibiotic din dorința de a grăbi vindecarea, mai ales atunci când copilul are febră sau tuse. Totuși, majoritatea infecțiilor respiratorii la copii sunt cauzate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu au niciun efect.

Administrarea inutilă de antibiotice poate duce la:

Dezechilibru al florei intestinale (disbioză);
Apariția diareei postantibiotice;
Dezvoltarea rezistenței bacteriene, care face ca infecțiile viitoare să fie mai greu de tratat;
Alergii medicamentoase;
Scăderea eficienței tratamentelor viitoare.

De aceea, este esențial ca părinții să nu administreze antibiotice „după ureche” sau la recomandarea altor persoane, ci doar în urma unui consult medical.

Rolul medicului pediatru în alegerea tratamentului antibiotic

Medicul pediatru decide necesitatea antibioticelor pe baza:

Examinării clinice detaliate;
Rezultatelor analizelor de sânge și urină (leucocite, CRP, urocultură etc.);
Examenului bacteriologic (coprocultură, exsudat faringian);
Contextului medical general al copilului.

Această abordare personalizată reduce riscul de tratamente inutile și de reacții adverse digestive.

Cum afectează antibioticele flora intestinală a copiilor?

Flora intestinală (sau microbiota intestinală) este un ecosistem complex alcătuit din miliarde de bacterii benefice care trăiesc în intestinul copiilor. Aceste microorganisme joacă un rol crucial în digestie, sinteza vitaminelor (precum K și B12), dezvoltarea imunității și chiar în reglarea stării emoționale prin axa intestin–creier.
Când un copil primește tratament cu antibiotice, acest echilibru delicat poate fi afectat, ducând la o serie de simptome digestive și imunologice.

Ce este microbiota intestinală și de ce este importantă?

Microbiota intestinală acționează ca o barieră de protecție împotriva bacteriilor dăunătoare, ajută la digestia fibrelor alimentare și contribuie la producerea acizilor grași cu lanț scurt, care susțin sănătatea mucoasei intestinale.

La copii, flora intestinală este în plin proces de formare în primii ani de viață. Orice dezechilibru (inclusiv cel cauzat de antibiotice) poate influența nu doar digestia, ci și dezvoltarea sistemului imunitar și metabolic.

Un intestin sănătos înseamnă un copil cu rezistență crescută la infecții, o digestie echilibrată și o capacitate optimă de absorbție a nutrienților.

Ce se întâmplă în intestin în timpul tratamentului antibiotic?

Antibioticele nu pot face diferența între bacteriile „rele” și cele „bune”. Astfel, în timp ce distrug bacteriile patogene, ele pot elimina și speciile benefice, precum Lactobacillus și Bifidobacterium.

Acest proces determină:

Scăderea diversității microbiene, adică reducerea numărului de bacterii protectoare;
Creșterea bacteriilor oportuniste, care pot provoca inflamație și tulburări digestive;
Perturbarea digestiei carbohidraților și proteinelor, ducând la balonare sau disconfort abdominal;
Scăderea sintezei vitaminelor esențiale pentru metabolismul copilului.

Dezechilibrul florei intestinale apărut în timpul tratamentului poartă numele de disbioză intestinală.

Ce simptome pot apărea în urma dezechilibrului florei intestinale?

După câteva zile de tratament antibiotic, unii copii pot manifesta semne clare de disbioză:

Scaune moi sau diaree (cel mai frecvent simptom);
Balonare și gaze abdominale;
Dureri abdominale difuze;
Scăderea apetitului și greață;
Iritabilitate, oboseală, somn agitat – semne indirecte ale perturbării axei intestin-creier;
În cazuri rare, pot apărea erupții cutanate sau semne de intoleranță alimentară tranzitorie.

Aceste manifestări pot fi ușoare și autolimitante, dar dacă persistă mai mult de 5-7 zile după finalizarea tratamentului, este necesar un consult la medicul pediatru sau gastroenterolog.

Ce este colita postantibiotic și cât de gravă poate fi?

Colita postantibiotic este o inflamație severă a intestinului gros, cauzată de proliferarea bacteriei Clostridium difficile, care profită de dezechilibrul florei intestinale. Aceasta poate apărea după tratamente cu antibiotice cu spectru larg, precum amoxicilină, cefalosporine sau clindamicină.

Simptomele includ:

Diaree apoasă persistentă, uneori cu mucus;
Febră;
Durere abdominală intensă;
Deshidratare.

Este o urgență medicală care necesită diagnostic rapid și tratament specific. În astfel de cazuri, consultul de Gastroenterologie Pediatrică este obligatoriu pentru stabilirea conduitei corecte și refacerea treptată a florei intestinale.

Cum poate fi protejată flora intestinală în timpul tratamentului cu antibiotice?

Tratamentul antibiotic este uneori inevitabil, dar efectele sale asupra microbiotei pot fi atenuate sau prevenite prin măsuri simple, bazate pe nutriție, probiotice și monitorizare medicală atentă.
Scopul nu este doar vindecarea infecției bacteriene, ci și protejarea ecosistemului digestiv al copilului — cheia unei imunități echilibrate și a unei dezvoltări armonioase.

Ce sunt probioticele și cum ajută?

Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, contribuie la menținerea echilibrului florei intestinale și la sănătatea digestivă. Aceste bacterii „prietenoase” reechilibrează mediul intestinal afectat de antibiotice și pot reduce semnificativ riscul de diaree postantibiotică.

Cele mai eficiente tulpini cu utilizare pediatrică includ:

Lactobacillus rhamnosus GG – una dintre cele mai studiate tulpini, cu eficiență dovedită în prevenirea diareei asociate antibioticelor;
Saccharomyces boulardii – o drojdie probiotică rezistentă la antibiotice, eficientă în refacerea florei;
Bifidobacterium lactis și Bifidobacterium longum – bacterii benefice prezente natural în intestinul sugarilor și copiilor mici.

Probioticele nu doar refac flora, ci contribuie și la:

reducerea inflamației intestinale,
creșterea rezistenței imune,
îmbunătățirea digestiei lactozei și a absorbției vitaminelor.

Când și cum se administrează probioticele copiilor?

Pentru a fi eficiente, probioticele trebuie administrate la distanță de 2–3 ore față de antibiotic, pentru a evita distrugerea bacteriilor benefice de către medicament.

Reguli generale:

Administrarea începe în prima zi a tratamentului antibiotic și continuă cel puțin 7–14 zile după terminarea acestuia;
În cazul tratamentelor repetate, probioticele pot fi folosite preventiv, conform indicațiilor medicului;
Se aleg produse farmaceutice special formulate pentru copii (picături, plicuri sau comprimate masticabile).

Este important ca părinții să nu administreze probiotice fără recomandare medicală — nu toate tulpinile sunt potrivite pentru toate vârstele sau afecțiunile.

Rolul prebioticelor și al alimentației bogate în fibre

Prebioticele sunt fibre nedigerabile care hrănesc bacteriile benefice din intestin.
Spre deosebire de probiotice, care aduc bacterii noi, prebioticele ajută flora existentă să crească și să se stabilizeze.

Exemple de alimente cu efect prebiotic:

banane coapte,
ovăz,
mere,
cartof fiert răcit,
usturoi, praz, ceapă,
leguminoase (linte, năut, mazăre).

După un tratament antibiotic, dieta copilului ar trebui să includă:

alimente ușor de digerat (supe, piureuri, iaurturi naturale, brânză de vaci);
alimente fermentate (kefir, chefir, lapte bătut) – dacă sunt tolerate;
fructe și legume fierte – pentru aport de fibre și vitamine.

Importanța hidratării și a regimului alimentar echilibrat

Antibioticele și tulburările digestive pot duce la pierderea lichidelor și a electroliților, mai ales dacă apare diareea.
Este important ca copilul să fie bine hidratat prin:

apă plată,
supe limpezi,
ceaiuri ușoare (tei, mușețel, mentă).

Evită:

băuturile carbogazoase,
sucurile concentrate,
dulciurile procesate și fast-food-ul,
care pot accentua dezechilibrul intestinal.

Monitorizarea medicală după tratament

După finalizarea unui tratament antibiotic, pediatrul sau gastroenterologul poate recomanda:

analize de scaun (coprocultură, test pentru Clostridium difficile),
dozarea vitaminelor și a fierului dacă există semne de malabsorbție,
reevaluarea dietei și a regimului probiotic pentru a restabili complet flora intestinală.

La Elytis Hospital, aceste etape fac parte din protocolul complet de îngrijire pediatrică pentru copiii care au urmat tratamente antibiotice.

Cum poate fi prevenită rezistența la antibiotice la copii?

Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari provocări medicale moderne. În pediatrie, utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor poate favoriza dezvoltarea bacteriilor rezistente, care nu mai răspund la tratamentele obișnuite — ceea ce face ca infecțiile banale să devină mult mai greu de tratat.

Prevenirea acestui fenomen începe în familie, prin informare, responsabilitate și colaborare strânsă cu medicul pediatru.

Ce înseamnă rezistența la antibiotice?

Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile își modifică structura pentru a supraviețui acțiunii medicamentului. Antibioticele distrug bacteriile sensibile, dar dacă sunt administrate incorect (doze prea mici, perioadă prea scurtă, infecții virale etc), bacteriile rezistente supraviețuiesc și se înmulțesc.

Aceste bacterii pot fi apoi transmise altor persoane, contribuind la apariția infecțiilor rezistente chiar și în colectivități (grădinițe, școli, spitale).

Când este necesar (și când nu) tratamentul cu antibiotice la copii?

Este esențial ca părinții să înțeleagă că nu toate infecțiile necesită antibiotice. Majoritatea virozelor respiratorii, otitelor seroase, faringitelor virale și episoadelor de febră ușoară sunt cauzate de virusuri – caz în care antibioticele nu au niciun efect.

Antibioticele sunt indicate doar în infecții bacteriene confirmate sau suspectate clinic, precum:

otită medie bacteriană acută,
pneumonie bacteriană,
infecții urinare,
amigdalită streptococică (confirmată prin exudat faringian),
infecții cutanate bacteriene.

Decizia aparține exclusiv medicului pediatru, care va evalua simptomele, analizele și istoricul medical al copilului.

De ce este periculos să se administreze antibiotice „după ureche”?

Administrarea necontrolată a antibioticelor — chiar și a celor considerate „ușoare” — poate avea consecințe grave:

distruge flora intestinală și reduce imunitatea naturală;
crește riscul de diaree și de infecții recurente;
favorizează apariția bacteriilor rezistente;
poate provoca reacții alergice severe sau interacțiuni medicamentoase.

Este important ca părinții să nu reutilizeze antibiotice rămase în casă, să nu urmeze sfaturi de pe internet și să nu întrerupă tratamentul înainte de termen chiar dacă starea copilului pare ameliorată.

Cum se poate preveni rezistența la antibiotice – recomandări practice pentru părinți

Măsură preventivă	Explicație medicală	Beneficiu pentru copil
Administrarea doar la recomandarea medicului	Doar medicul poate distinge între infecții virale și bacteriene.	Evită folosirea inutilă a antibioticelor.
Respectarea dozei și a duratei tratamentului	Oprirea prematură permite supraviețuirea bacteriilor rezistente.	Reduce riscul recidivelor și al complicațiilor.
Evitarea antibioticelor cu spectru larg fără indicație	Acestea distrug și bacteriile benefice.	Protejează flora intestinală și imunitatea.
Evitarea automedicației	Nu toate antibioticele sunt potrivite pentru toate tipurile de infecții.	Previne reacțiile adverse și tratamentele ineficiente.
Respectarea igienei și vaccinărilor	Multe infecții pot fi prevenite prin măsuri simple.	Scade nevoia de tratamente medicamentoase.

Rolul medicului pediatru în utilizarea corectă a antibioticelor

Pediatrul este cel care:

stabilește diagnosticul corect pe baza examenului clinic și a analizelor (exudat faringian, urocultură, hemocultură etc.);
recomandă antibioticul potrivit, în doza corectă și durata optimă;
monitorizează evoluția copilului și reacțiile adverse;
oferă sfaturi pentru menținerea echilibrului digestiv și imun în timpul tratamentului.

La Elytis Hospital Iași, pediatrii și gastroenterologii colaborează pentru o abordare integrată – tratamentul infecției și protejarea florei intestinale fiind considerate la fel de importante pentru recuperarea completă a copilului.

Întrebări frecvente

Ce este normal să apară în timpul tratamentului cu antibiotic?

Este frecvent ca, în primele zile de tratament, copilul să aibă ușoare modificări digestive: scaune mai moi, balonare sau pierdere temporară a apetitului. Aceste simptome apar pentru că antibioticul afectează și bacteriile „bune” din intestin. Dacă diareea este severă (mai mult de 5 scaune apoase/zi la un copil mic) sau însoțită de febră, sânge în scaun sau semne de deshidratare, contactează medicul imediat.

De ce are copilul diaree după antibiotic și cât durează?

Diareea postantibiotic apare pentru că microbiota intestinală s-a dezechilibrat. De obicei se ameliorează în 1–2 săptămâni după terminarea tratamentului, mai rapid dacă se administrează măsuri de suport (hidratare, probiotice recomandate). Dacă persistă peste 7–10 zile sau se agravează, cere reevaluarea medicală.

Pot da probiotice preventiv în timpul antibioterapiei?

Da — în multe situații pediatrice, administrarea unui probiotic adecvat (tulpini dovedite pentru copii) în paralel cu antibioticul reduce riscul de diaree postantibiotic. Ideal: începe în prima zi de tratament și continuă 7–14 zile după oprirea antibioticelor. Alege produse formulate pentru vârsta copilului și respectă recomandarea medicului.

Ce tulpini probiotice sunt cele mai indicate pentru copii?

Printre tulpinile cu studii serioase în prevenirea diareei postantibiotic se numără Lactobacillus rhamnosus GG și Saccharomyces boulardii. Recomandarea exactă (tulpină, doză, formă — picături/plic) trebuie să vină de la medic, adaptată la vârsta și greutatea copilului.

Cât de repede se reface flora intestinală după un antibiotic?

Refacerea parțială începe în săptămânile după tratament, dar revenirea completă a diversității microbiene poate dura săptămâni sau chiar luni, în funcție de tipul și durata antibioticoterapiei, de alimentație și de utilizarea probioticelor/prebioticelor.

Ce alimente ajută refacerea florei intestinale?

Alimente bogate în fibre și prebiotice (banane, ovăz, mere, cartofi fierți răciți, leguminoase în cantități adaptate vârstei) și alimente fermentate tolerate (iaurt natural cu culturi vii, kefir) susțin creșterea bacteriilor benefice. Evitați dulciurile concentrate și alimentele procesate pe durata recuperării.

Când trebuie să merg la gastroenterolog după un tratament antibiotic?

Programează consult dacă: diareea persistă >7–10 zile, apar scădere în greutate, semne de malabsorbție (scaun urât mirositor, grăsos), sânge în scaun, febră persistentă sau copii cu boli cronice/imunosupresie. Gastroenterologul poate recomanda analize de scaun, teste pentru C. difficile sau alte investigații.

Ce semne ale deshidratării trebuie urmărite la copil?

Semne importante: gură uscată, scăderea cantității de urină (puține scutece ude sau puține urinări/zi), somnolență, ochi adânciți, plâns fără lacrimi, piele rece. Dacă observi aceste semne în contextul diareei, contactează urgent medicul.

Pot opri antibioticul mai devreme dacă copilul se simte bine?

Nu. Oprirea prematură crește riscul rezistenței bacteriene și al recidivei infecției. Respectă schema prescrisă chiar dacă simptomele dispar rapid — excepțiile sunt decrise de medic în situații speciale.

Ce pot face acasă imediat pentru a reduce disconfortul digestiv?

Asigură hidratare adecvată (apă, supă, soluții de rehidratare orală dacă e necesar).
Oferă mese mici, ușor digerabile, bogate în fibre ușoare și proteine.
Evită alimentele bogate în zaharuri și grăsimi.
Respectă administrarea probioticelor la distanță de 2–3 ore față de antibiotic.
Monitorizează temperatura și frecvența scaunelor; notează orice semn îngrijorător.

Este periculos să dau probiotice la sugari sau bebeluși?

Probioticele pot fi folosite și la sugari, dar alegerea tulpinii și dozei trebuie făcută de medic. Unele produse sunt formulate special pentru sugari (picături). În cazuri de prematuri sau copii sever imunodeprimați, administrarea probioticelor trebuie atent evaluată.

Cât de des apar complicații severe, cum ar fi colita cu Clostridium difficile, la copii?

Colita cu C. difficile este mai puțin frecventă la copii decât la adulți, dar riscul crește după administrări repetate de antibiotice sau după antibiotice cu spectru larg. Orice diaree severă, cu febră sau sânge, trebuie evaluată prompt.

Ce analize pot arăta dacă flora intestinală este afectată?

Medicul poate recomanda: coprocultură, teste pentru Clostridium difficile (toxină/ADN), testare pentru paraziți sau teste avansate de microbiom în cazuri selectate. Interpretarea rezultatelor se face în context clinic.

Pot folosi iaurt simplu ca probiotic?

Iaurtul natural cu culturi vii poate ajuta, dar nu toate tipurile conțin tulpinile studiate pentru prevenirea diareei postantibiotic. Produsele probiotice farmaceutice conțin doze standardizate și tulpini specifice; discută cu medicul despre opțiunea potrivită.

Ce rol are alimentația mamei dacă alăptez un sugar aflat în tratament antibiotic?

Dacă mama ia antibiotice, corelația cu flora sugarului este complexă; alăptarea transmite factori imunologici protectivi. Dacă sugarul ia antibiotic, consultă medicul pentru probiotice/picături special formulate. Nu înceta alăptarea fără consult.

Ce fac dacă copilul are febră în timpul diareei postantibiotic?

Febra poate semnala o infecție asociată sau o complicație; contactează medicul. Temperatura ridicată + diaree persistentă necesită evaluare clinică și eventual analize.

Există riscuri pe termen lung dacă flora intestinală a fost afectată repetat în copilărie?

Datele arată că perturbările repetate ale microbiotei în primii ani pot influența riscul de alergii, obezitate sau tulburări metabolice, dar efectele depind de mulți factori (genetică, dietă, mediu). Protejarea florei și utilizarea responsabilă a antibioticelor reduc aceste riscuri.

Când este nevoie de consult la gastroenterologul pediatru?

După un tratament antibiotic, majoritatea copiilor se recuperează fără probleme, mai ales dacă au primit probiotice și o alimentație adecvată. Totuși, uneori, flora intestinală nu se reface complet și pot apărea tulburări digestive persistente.
În aceste cazuri, consultul la gastroenterologul pediatru devine esențial pentru a evalua starea tractului digestiv și pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Ce semne indică afectarea florei intestinale după antibiotic?

Dezechilibrul florei intestinale (disbioza) poate apărea chiar și după un tratament antibiotic corect administrat, mai ales la copiii mici, cu sistem digestiv încă imatur.
Semnele nu sunt întotdeauna evidente, dar există câteva simptome tipice care ar trebui să ridice semne de întrebare:

Diaree persistentă peste 5–7 zile
Dacă scaunele rămân moi sau apoase mai mult de o săptămână după oprirea antibioticului, poate fi vorba despre disbioză sau chiar infecție secundară cu Clostridium difficile. Este importantă evaluarea medicală și, eventual, analiza scaunului.
Dureri abdominale, balonare frecventă
Proliferarea bacteriilor nespecifice sau scăderea celor benefice poate produce fermentație excesivă, gaze și disconfort abdominal. Copilul poate descrie senzația de „burtică plină” sau dureri recurente fără cauză aparentă.
Scădere în greutate sau apetit redus
O floră intestinală afectată înseamnă o absorbție deficitară a nutrienților (vitamine, minerale, proteine). Copilul poate pierde în greutate, refuza alimentele sau se poate opri din creștere temporar.
Iritabilitate și somn agitat
Microbiota intestinală influențează producția de neurotransmițători implicați în reglarea stării de spirit (cum este serotonina). Dezechilibrul digestiv se poate manifesta prin iritabilitate, neliniște, somn superficial sau oboseală diurnă.

Dacă oricare dintre aceste semne persistă mai mult de câteva zile, este recomandat un consult gastroenterologic pediatric complet.

Cum se face evaluarea digestivă la copil?

Evaluarea la gastroenterologul pediatru urmărește identificarea cauzei exacte a simptomelor și excluderea altor afecțiuni asociate (intoleranțe alimentare, parazitoze, infecții persistente).

Etapele evaluării includ:

Examen clinic și anamneză detaliată
Medicul discută cu părinții despre tipul antibioticului administrat, durata tratamentului, alimentația copilului, simptomele apărute și istoricul medical. Examinarea fizică urmărește starea de nutriție, semnele de deshidratare și sensibilitatea abdominală.
Analize de scaun (coprocultură, test pentru Clostridium difficile)
Aceste investigații ajută la depistarea bacteriilor patogene care pot cauza diaree persistentă sau la confirmarea unei infecții postantibiotice. Testul pentru C. difficile este esențial mai ales dacă copilul a urmat tratamente repetate cu antibiotice cu spectru larg.
Teste pentru disbioză sau intoleranțe secundare
În unele cazuri, antibioticele pot provoca intoleranță temporară la lactoză sau alte tulburări de digestie. Se pot recomanda teste pentru malabsorbție, intoleranță la gluten sau analize de microbiom intestinal (în cazuri selectate).

După evaluare, medicul stabilește un plan personalizat de refacere a florei intestinale și monitorizare nutrițională.

Cum poate ajuta consultul de Gastroenterologie Pediatrică la Elytis Hospital?

La Elytis Hospital Iași, abordarea cazurilor pediatrice cu tulburări digestive postantibiotic este una integrată și multidisciplinară, centrată pe copil și familie.

Abordare multidisciplinară: pediatru, gastroenterolog, nutriționist
Echipa medicală lucrează împreună pentru a evalua complet starea copilului — atât digestiv, cât și nutrițional și imunologic. Pediatrul urmărește istoricul medical, gastroenterologul investighează cauza digestivă, iar nutriționistul ajustează alimentația pentru refacerea florei și a stării generale.
Soluții personalizate de refacere a florei intestinale
În funcție de vârstă și severitatea disbiozei, medicii pot recomanda tratamente adaptate: probiotice medicale specifice, regim alimentar echilibrat, suplimente nutritive și eventual tratamente adjuvante pentru refacerea mucoasei intestinale.
Monitorizare nutrițională și educație parentală
Părinții primesc recomandări detaliate despre alimentația optimă după antibiotice, durata administrării probioticelor, semnele care trebuie urmărite acasă și modalitățile de prevenire a recidivelor.
Monitorizarea periodică permite adaptarea tratamentului și asigură refacerea completă a echilibrului digestiv.

Sănătatea digestivă a copilului se construiește prin grijă, echilibru și supraveghere medicală

Tratamentele cu antibiotice sunt uneori esențiale pentru a combate infecțiile bacteriene, însă pot lăsa în urmă un dezechilibru intestinal care afectează confortul și imunitatea copilului.
Refacerea florei intestinale nu înseamnă doar dispariția diareei, ci restabilirea unui ecosistem intestinal sănătos, capabil să susțină digestia, absorbția nutrienților și echilibrul emoțional al micuțului.
La Elytis Hospital Iași, echipa noastră de gastroenterologi pediatri, pediatri și nutriționiști oferă o abordare completă, bazată pe știință și empatie. Fiecare copil este evaluat individual, iar soluțiile terapeutice sunt adaptate nevoilor sale reale — de la reglarea florei intestinale până la educație alimentară și prevenție.

Programează o consultație la specialiștii în Gastroenterologie Pediatrică din cadrul Elytis Hospital Iași pentru o analiză completă și un plan personalizat de refacere a florei intestinale.

Ultima revizuire: 7.10.2025

Referinte:

“Antibiotics and Gut Health – Children’s Health.” Childrens.com, 2020, www.childrens.com/health-wellness/antibiotics-and-gut-health, accesat la 7.10.2025;
Le, Son-Nam H, et al. “The Impact of Antibiotics on the Gut Microbiota of Children Recovering from Watery Diarrhoea.” Npj Antimicrobials and Resistance, vol. 2, no. 1, 22 Apr. 2024, https://doi.org/10.1038/s44259-024-00030-x, accesat la 7.10.2025;
Wurm, Juliane, et al. “The Effect of Antibiotics on the Intestinal Microbiota in Children – a Systematic Review.” Frontiers in Allergy, vol. 5, 7 Oct. 2024, https://doi.org/10.3389/falgy.2024.1458688, accesat la 7.10.2025.

Articole recomandate

Categorii