Articole recomandate

Categorii

medic cu eprubete de sange

Coprocultura

Coprocultura (cultura bacteriologică a materiilor fecale) este o investigație de laborator care identifică și izolează bacteriile patogene din scaun. Scopul principal este să detecteze agenți microbieni responsabili de diaree infecțioasă, enterocolită sau alte infecții gastrointestinale și, la nevoie, să stabilească sensibilitatea acestora la antibiotice (antibiogramă).

Coprocultura este esențială în diagnosticul cauzelor bacteriene ale diareei acute sau cronice, în investigarea toxiinfecțiilor alimentare, dar și în urmărirea răspunsului la tratament. Rezultatele oferă informații utile medicului pentru a decide dacă este necesară terapia antimicrobiană și care sunt cele mai eficiente opțiuni terapeutice.

Ce este analiza coprocultură?

Coprocultura reprezintă procesul prin care o probă de scaun este inoculată pe medii de cultură selective și diferențiale, incubată și examinată pentru creșterea bacteriilor. După izolarea microorganismelor suspecte, acestea sunt identificate (prin metode biochimice, imunologice sau automate) și, de regulă, li se testează sensibilitatea la antibiotice (antibiograma).

Ce poate detecta:

  • Bacterii clasice responsabile de diaree: Salmonella spp., Shigella spp., Campylobacter spp., Yersinia enterocolitica, Escherichia coli (tulpini enteropatogene/enterotoxigene) etc.
  • Alte bacterii relevante în contexte speciale (de ex. Plesiomonas, Aeromonas)
  • În funcție de laborator și indicație, coprocultura poate completa examinarea microscopică și testele pentru toxine bacteriene (ex.: toxinele Clostridioides difficile).

Coprocultura nu detectează virusuri (de ex. rotavirus, norovirus) sau paraziți (pentru aceștia se folosesc teste specifice: examen coproparazitologic, antigen/parazit/PCR).

Când se recomandă coprocultura?

Coprocultura este indicată în următoarele situații:

  • Diaree acută severă (mai ales cu sânge, febră >38,5°C, deshidratare)
  • Diaree persistentă (>48–72 ore) sau recurentă
  • Diaree la copii mici, vârstnici sau pacienți imunocompromiși (risc crescut de complicații)
  • Suspiciune de toxiinfecție alimentară în focare (restaurante, cantine, colectivități)
  • Cazuri asociate cu călătorii în țări endemice
  • Evaluarea eşecului terapiei empirice sau înaintea instituirii terapiei antibiotice în cazul complicațiilor
  • Când se suspectează infecții specifice (ex. Campylobacter, Yersinia) pentru care rezultatul influențează decizia terapeutică

Medicul decide solicitarea coproculturii pe baza simptomelor, examinării clinice și gradului de severitate al bolii.

Cum se efectuează coprocultura?

Recoltarea probei

  • Recipient steril — folosește recipientul cu capac și instrucțiunile furnizate de laborator.
  • Cantitate — o cantitate mică (aprox. 5–10 g) este suficientă; evită contaminarea cu urină sau apă din toaletă.
  • Momentul recoltării — dacă este posibil, recoltează primul scaun cu diaree din momentul apariției simptomelor; în cazurile cu excreție intermitentă, medicul poate cere 1–3 probe în zile consecutive.
  • Transport — adu proba la laborator cât mai curând posibil; dacă nu poți, păstreaz-o la frigider (2–8°C) și transportă în maxim 24 de ore, conform instrucțiunilor laboratorului.

Procesare în laborator

  • Proba este inoculată pe medii selective/diferențiale (ex.: agar MacConkey, XLD, agar pentru Campylobacter), incubată la temperaturi specifice (uneori aerob/anaerob/temperaturi joase pentru Yersinia).
  • Creșterile bacteriene suspecte sunt identificate prin teste biochimice sau sisteme automate (MALDI-TOF, Vitek etc.).
  • Se efectuează antibiograma pentru izolatele relevante, conform recomandărilor clinice (pentru a ghida tratamentul).
  • Timpul standard de obținere a rezultatului: preliminar (ex. identificare preliminară) în 24–48 ore; rezultat final și antibiogramă pot dura 48–96 ore, în funcție de organism și metode.

Valori de referință

Coprocultura are interpretare calitativă, nu numerică. Rezultatele uzuale sunt:

  • Negativ — nu s-au izolat bacterii patogene în condițiile testate; nu se poate exclude complet o cauză non-bacteriană sau excreția intermitentă.
  • Pozitiv — izolare de microorganism patogen (ex.: Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia, tulpini patogene de E. coli). Rezultatul va include identitatea agentului și, de regulă, antibiograma.
  • Microfloră normală / nepatogenă — prezența bacteriilor comensale (flora normală) fără agenți patogeni detectați.
  • Rezultat echivoc/contaminare — pot apărea când proba este contaminată sau creșterea bacteriană nu poate fi clar interpretată; medicul poate recomanda repetarea probei.

Interpretarea necesită corelarea cu statusul clinic — izolare a unei bacterii potențial patogene în contextul simptomelor are semnificație diagnostică majoră.

Interpretarea rezultatelor: coprocultură pozitivă / negativă

Coprocultură pozitivă

  • Confirmă prezența unei infecții bacteriene gastro-intestinale.
  • Antibiograma va arăta care antibiotice sunt eficiente; medicul o folosește pentru a alege tratamentul specific (nu toate infecțiile cu Salmonella necesită antibiotic—depinde de severitate și risc).
  • Izolare și măsuri de sănătate publică — în cazuri de toxiinfecții sau focare, epidemiologii pot solicita raportarea rezultatelor și măsuri de control (igienă, restricții temporare la locul de muncă/școală pentru anumite profesii).
  • Interpretarea corectă ia în calcul: tipul agentului, încărcătura (cantitatea), clinica pacientului, comorbidități (vârstnici, copii, imunodeprimați) și istoricul călătoriilor.

Coprocultură negativă

Cprocultura negativă înseamnă că nu s-au izolat bacterii patogene relevante în proba analizată. Posibile explicații:

  • Etiologie non-bacteriană (virală — ex. norovirus, rotavirus; parazitară — necesită coproparazitologic)
  • Excreție intermitentă (agentul nu a fost prezent în proba respectivă)
  • Pacient aflat sub tratament antibiotic (efect de suprimare)
  • Probleme de recoltare/transport (degradare sau contaminare)

Dacă suspiciunea clinică rămâne mare, medicul poate recomanda: repetarea coproculturii, teste moleculare (PCR), testare pentru toxine (ex. C. difficile) sau teste parazitare.

Limitări și factori care pot influența rezultatul

Limitări intrinseci

  • Sensibilitate variabilă: unele bacterii sunt excretate intermitent sau în cantități mici, ceea ce poate duce la rezultate fals negative.
  • Nu detectează virusuri sau în mod uzual paraziți (pentru aceștia sunt teste specifice).
  • Timpul până la diagnostic: cultura necesită 24–96 ore, deci tratamentul inițial poate fi empiric.

Factori pre-analitici și tehnici

  • Recoltarea incorectă (contaminare cu urină, apă sau contact cu pielea) poate genera rezultate neconcludente.
  • Transport/păstrare necorespunzătoare — temperaturile nepotrivite sau întârzierile pot ucide agenții patogeni sau favoriza contaminarea.
  • Tratamentul antibiotic recent sau curent poate suprima creșterea bacteriană (fals negativ).
  • Medii de cultură și condiții de incubare — anumite bacterii necesită condiții speciale (ex.: Campylobacter preferă temperaturi înalte microaerofile).

Interferențe clinice

  • Tulpini non-patogene sau comensale pot fi izolate și interpretate greșit fără corelare clinică.
  • Infecții mixte (bacterii + paraziți) pot necesita teste multiple pentru diagnostic complet.

Coprocultura oferă informații valoroase, dar interpretarea și deciziile terapeutice trebuie făcute de medic, pe baza tabloului clinic și, dacă e nevoie, a unor teste adiționale.

Coprocultură în corelație cu alte analize

Pentru a obține un diagnostic complet și corect, coprocultura se corelează frecvent cu:

  • Examen coproparazitologic — detectează ouă, larve sau trofozoiti ai paraziților intestinali (Giardia, Entamoeba etc.).
  • Teste antigen/parazit (ex.: antigen Giardia, antigen Cryptosporidium) — utile când coproparazitologicul este negativ, dar suspiciunea clinică persistă.
  • Teste PCR multiplex pentru gastroenterite — detectează simultan multipli agenți cauzali (bacterii, virusuri, paraziți) și au sensibilitate ridicată; sunt utile în focare sau cazuri severe.
  • Teste pentru toxine (ex.: Clostridioides difficile A/B toxin) — recomandate dacă istoricul medical include antibioterapie recentă și diaree severă.
  • Hemoleucogramă și markeri inflamatori (CRP, VSH) — pot evidenția răspuns inflamator sistemic sau anemie asociată.
  • Electroliți și probe biochimice — pentru evaluarea deshidratării și impactului metabolic (sodiu, potasiu, creatinină).
  • Investigații imagistice (rareori necesare) — ecografie abdominală în caz de complicații sau suspiciune de abces/complicații intraabdominale.

Corelarea acestor investigații oferă o imagine clinică completă și ajută la alegerea terapiei țintite.

Întrebări frecvente

Cât durează până primesc rezultatul coproculturii?

De obicei 48–96 ore; anamneza și severitatea pot grăbi comunicarea preliminară.

Trebuie să fiu pe nemâncate înainte de recoltare?

Nu este necesar postul alimentar; urmează instrucțiunile laboratorului referitoare la recoltare.

Pot aduce proba a doua zi dimineața dacă nu am ajuns la laborator?

Da, dacă păstrezi proba la frigider conform instrucțiunilor (2–8°C) și o aduci în maxim 24 ore; unele laboratoare acceptă doar transport imediat.

Ce se întâmplă dacă iau antibiotic acum? Afectează rezultatul?

Da — tratamentul antibiotic poate suprima bacteria și poate produce fals negativ; informează laboratorul/medicul.

Dacă sunt negativ la coprocultură, înseamnă că nu am nimic?

Nu neapărat; cauza poate fi virală, parazitară sau agentul nu a fost prezent în proba respectivă. Medicul poate recomanda teste suplimentare.

Cât de des trebuie repetată coprocultura după tratament?

De regulă, repetarea se face doar dacă simptomele persistă; pentru anumite infecții sau în context epidemiologic, medicul poate solicita confirmare a eradicării.

Poate coprocultura să spună exact de unde am luat infecția?

Nu întotdeauna; poate oferi indicii (ex. anumite serotipuri), dar ancheta epidemiologică determină sursa (alimente, apă, contact).

Este dureroasă procedura?

Nu — se recoltează doar o mostră de scaun.

Trebuie să aduc proba în recipient special?

Da — folosește recipientul steril furnizat de laborator și urmează instrucțiunile de ambalare.

Poate coprocultura detecta și paraziți sau virusuri?

În mod obișnuit, nu; pentru aceștia se fac teste specifice (coproparazitologic, antigen, PCR viral).

Ce înseamnă când rezultatul arată „flora normală”?

Înseamnă că nu s-a izolat niciun agent patogen; prezența bacteriilor comensale este normală.

Cine interpretează rezultatul și cum aflu ce antibiotic să iau?

Medicul curant interpretează rezultatul împreună cu antibiograma și prescrie tratamentul adecvat.

Ce măsuri de carantină sau igienă trebuie să iau până primesc rezultatul?

Practică igiena strictă (spălat pe mâini, evită prepararea alimentelor pentru alții, igienă sanitară la toaletă) pentru a preveni transmiterea.

Avantajele analizelor efectuate în laboratorul Elytis

Laboratorul Elytis oferă servicii complete pentru coprocultură, cu beneficii concrete pentru pacient:

  • Tehnologie și metodologii actualizate: utilizăm medii selective moderne, sisteme automate de identificare (ex.: MALDI-TOF) și protocoale de antibiogramă conform ghidurilor internaționale, pentru rezultate precise și pertinente clinic.
  • Personal experimentat: microbiologi și tehnicieni calificați asigură procesare corectă, interpretare profesională și comunicare clară către medic.
  • Gestiune corectă a probei:  instrucțiuni clare de recoltare și condiții optime de transport/păstrare pentru a reduce riscul de fals negativ/contaminare.
  • Raport complet și util pentru clinică: raport final include identificarea agentului, antibiograma și recomandări tehnice pentru interpretare, facilitând decizia terapeutică.
  • Managementul cazurilor epidemiologice: colaborare cu echipele de sănătate publică în caz de focare, pentru anchete și măsuri de prevenție.
  • Acces la rezultate și consiliere medicală: rezultatele sunt furnizate rapid și în format accesibil; oferim consiliere pentru pași următori (recoltare repetată, teste adiționale, recomandări de igienă).

Coprocultura este un instrument esențial în diagnosticarea infecțiilor bacteriene intestinale și în gestionarea toxiinfecțiilor alimentare. Recoltarea corectă și interpretarea rezultatelor în context clinic permit tratamente țintite, reduc riscul complicațiilor și ajută la prevenirea transmiterii în comunitate.

Programează-te acum pentru analize la laboratorul Elytis pentru investigații corecte, procesare rapidă și interpretare profesionistă. Contactează-ne pentru recipiente și instrucțiuni de recoltare sau programează-te online pentru recoltare și consult.

Ultima revizuire: 28.11.2025

Referințe: 

  • Practitioners, The Royal Australian College of general. “Stool Culture.” Australian Family Physician, Oct. 2012, www.racgp.org.au/afp/2012/october/stool-culture.
  • “Stool Culture: Reference Range, Interpretation, Collection and Panels.” EMedicine, 16 Oct. 2020, emedicine.medscape.com/article/2107038-overview.
  • Rochester.edu, 2024, www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content?contenttypeid=167&contentid=stool_culture.
Play sound