Движение и физическая активность: мощные союзники в борьбе с раком
Activitatea fizică regulată reprezintă un aliat puternic în prevenția și managementul cancerului. Mișcarea moderată și exercițiile de forță contribuie la reglarea hormonilor, reducerea inflamației, menținerea masei musculare și stimularea imunității, reducând astfel riscul de apariție și recidivă a mai multor tipuri de cancer, inclusiv sân, colorectal, endometrial și prostată. Sedentarismul, în schimb, crește riscul prin dezechilibre metabolice, inflamație și acumulare de țesut adipos. Activitatea fizică este benefică atât înainte, cât și în timpul și după tratament, fiind adaptată stării clinice a pacientului. La Elytis Hospital, programele sunt personalizate, monitorizate medical și integrate într-o abordare multidisciplinară, combinând prevenția, educația și recuperarea funcțională pentru o calitate a vieții optimă.
- Ce înseamnă activitate fizică din punct de vedere medical?
- Legătura dintre sedentarism și riscul de cancer
- Cum reduce activitatea fizică riscul de cancer – mecanisme de protecție
- Tipuri de cancer influențate de activitatea fizică
- Activitatea fizică în timpul și după tratamentul oncologic
- Câtă mișcare este necesară pentru prevenția oncologică?
- Activitatea fizică și prevenția recidivei oncologice
- Mituri frecvente despre mișcare și cancer
- Întrebări frecvente
- Rolul evaluării și monitorizării la Elytis Hospital
Activitatea fizică reprezintă unul dintre cei mai importanți factori modificabili în prevenția și managementul cancerului. Numeroase studii demonstrează că sedentarismul este asociat cu un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer, în timp ce mișcarea regulată contribuie la menținerea echilibrului metabolic, hormonal și imun. Dincolo de rolul preventiv, activitatea fizică are beneficii semnificative și în timpul tratamentului oncologic, precum reducerea oboselii, menținerea masei musculare și îmbunătățirea calității vieții. La Elytis Hospital, mișcarea este integrată într-o abordare medicală complexă, care combină evaluarea personalizată, prevenția oncologică și educația pentru un stil de viață activ și sănătos.
Ce înseamnă activitate fizică din punct de vedere medical?
Din perspectivă medicală, activitatea fizică este definită ca orice mișcare a corpului realizată prin contracția mușchilor scheletici, care determină un consum energetic peste nivelul de repaus. Aceasta include nu doar exercițiul fizic structurat, ci și mișcările cotidiene precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau activitățile casnice.
Este importantă diferența dintre activitate fizică și exercițiu fizic:
- Activitatea fizică cuprinde orice formă de mișcare zilnică.
- Exercițiul fizic este o formă planificată, repetitivă și structurată de activitate, cu scopul de a îmbunătăți condiția fizică.
Tipuri de activitate fizică
Din punct de vedere medical, activitatea fizică este clasificată în mai multe categorii, fiecare având beneficii specifice în prevenția și controlul cancerului:
- Activitate aerobă
Include mersul alert, alergarea ușoară, înotul sau ciclismul. Acest tip de mișcare îmbunătățește funcția cardiovasculară, crește capacitatea pulmonară și contribuie la reglarea metabolismului glucidic și lipidic. - Exerciții de forță (rezistență)
Presupun lucrul cu greutăți, benzi elastice sau greutatea propriului corp. Acestea sunt esențiale pentru menținerea masei musculare, prevenirea sarcopeniei (pierdere musculară) și susținerea metabolismului bazal. - Exerciții de flexibilitate și echilibru
Yoga, stretching-ul și exercițiile de echilibru ajută la menținerea mobilității articulare, prevenirea accidentărilor și îmbunătățirea coordonării, fiind importante mai ales la persoanele vârstnice sau în recuperare oncologică.
Intensitatea activității fizice
Intensitatea efortului este clasificată medical în:
- Scăzută – mers lent, activități ușoare
- Moderată – mers alert, ciclism lejer (respirația este accelerată, dar conversația este posibilă)
- Intensă – alergare, exerciții cardio susținute (respirația este dificilă)
Pentru prevenția oncologică, activitatea fizică de intensitate moderată, realizată regulat, este asociată cu cele mai mari beneficii asupra sănătății.
La Elytis Hospital, evaluarea nivelului de activitate fizică este parte din analiza globală a riscului oncologic, iar recomandările sunt adaptate vârstei, stării de sănătate și istoricului medical al fiecărui pacient.
Tabel 1 – Tipuri de activitate fizică și beneficii oncologice
| Tip de activitate | Exemple | Beneficii în prevenția cancerului |
| Aerobă | Mers alert, alergare ușoară, ciclism, înot | Reduce inflamația, reglează nivelul de insulină, îmbunătățește funcția cardiovasculară și imunitatea |
| Forță / Rezistență | Greutăți, benzi elastice, exerciții cu greutatea corpului | Menține masa musculară, previne sarcopenia, sprijină metabolismul bazal |
| Flexibilitate și echilibru | Stretching, yoga, exerciții de echilibru | Previne accidentările, menține mobilitatea, îmbunătățește postura și coordonarea |
| Activități cotidiene | Urcat scări, grădinărit, mers pe jos | Contribuie la creșterea consumului energetic și reducerea sedentarismului |
Legătura dintre sedentarism și riscul de cancer
Sedentarismul este definit medical ca un comportament caracterizat prin activitate fizică minimă, cu un consum energetic redus, asociat frecvent cu perioade prelungite de stat pe scaun sau în poziție culcată. Din punct de vedere oncologic, sedentarismul este recunoscut ca factor de risc independent pentru mai multe tipuri de cancer, chiar și la persoanele cu greutate corporală normală.
Mecanismele biologice prin care sedentarismul crește riscul oncologic
Sedentarismul influențează dezvoltarea cancerului prin mai multe mecanisme fiziopatologice:
Dezechilibre hormonale
Lipsa mișcării favorizează creșterea nivelului de estrogeni și insulină, hormoni implicați în proliferarea celulară. Nivelurile crescute de estrogen sunt asociate cu un risc mai mare de cancer de sân și endometrial, iar hiperinsulinemia favorizează apariția cancerului colorectal și pancreatic.
Inflamația cronică de grad scăzut
Sedentarismul este corelat cu inflamația sistemică persistentă, caracterizată prin creșterea markerilor inflamatori (ex. proteina C reactivă). Inflamația cronică creează un mediu favorabil transformării celulare maligne.
Disfuncția sistemului imunitar
Activitatea fizică moderată stimulează imunitatea, în timp ce lipsa mișcării reduce capacitatea organismului de a identifica și distruge celulele anormale (mecanism cunoscut sub denumirea de imunosupraveghere tumorală).
Creșterea grăsimii corporale
Sedentarismul favorizează acumularea de țesut adipos, care nu este doar un depozit de energie, ci un organ endocrin activ. Grăsimea produce citokine inflamatorii și hormoni care stimulează dezvoltarea tumorilor.
Tipuri de cancer asociate cu sedentarismul
Studiile epidemiologice au demonstrat o asociere clară între sedentarism și:
- cancer colorectal
- cancer de sân (postmenopauză)
- cancer endometrial
- cancer pancreatic
- cancer renal
Sedentarismul vs. activitatea fizică ocazională
Este important de menționat că activitatea fizică sporadică nu compensează perioadele lungi de inactivitate. De exemplu, o oră de sport pe zi nu elimină complet efectele negative ale statului prelungit pe scaun, dacă restul zilei este sedentară.
La Elytis Hospital, identificarea comportamentului sedentar face parte din evaluarea riscului oncologic, iar intervențiile includ recomandări personalizate pentru reducerea timpului de inactivitate și creșterea mișcării zilnice.
Cum reduce activitatea fizică riscul de cancer – mecanisme de protecție
Activitatea fizică regulată exercită un efect protector împotriva cancerului printr-o serie de mecanisme biologice complexe, care acționează la nivel celular, metabolic, hormonal și imun. Aceste mecanisme explică de ce mișcarea este considerată o strategie non-farmacologică esențială în prevenția oncologică.
Reglarea metabolismului și a nivelului de insulină
Mișcarea îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce nivelul glicemiei circulante. Hiperinsulinemia cronică stimulează factorii de creștere celulară (IGF-1 – insulin-like growth factor), care favorizează proliferarea și inhibă apoptoza (moartea programată a celulelor). Prin activitate fizică regulată, acest mecanism pro-oncogenic este diminuat.
Scăderea inflamației sistemice
Exercițiul fizic moderat reduce nivelul markerilor inflamatori (precum proteina C reactivă și interleukina-6). Inflamația cronică de grad scăzut este recunoscută ca un factor-cheie în inițierea și progresia tumorilor. Mișcarea acționează astfel ca un „modulator antiinflamator natural”.
Reglarea echilibrului hormonal
Activitatea fizică contribuie la scăderea nivelurilor circulante de estrogen și androgeni, hormoni implicați în apariția cancerelor hormono-dependente (cancer de sân, endometrial, ovarian și de prostată). Acest efect este deosebit de important la femeile aflate la menopauză.
Stimularea sistemului imunitar
Mișcarea regulată îmbunătățește funcția celulelor imune, inclusiv a limfocitelor T și a celulelor NK (natural killer), implicate în recunoașterea și distrugerea celulelor tumorale. Acest proces poartă denumirea de imunosupraveghere tumorală.
Controlul greutății corporale
Menținerea unei greutăți optime reduce cantitatea de țesut adipos, care produce hormoni și substanțe proinflamatorii cu rol în dezvoltarea cancerului. Activitatea fizică este esențială în prevenirea obezității, unul dintre cei mai importanți factori de risc oncologic modificabili.
Influențarea expresiei genice
Studii recente arată că exercițiul fizic poate modifica expresia anumitor gene implicate în repararea ADN-ului și controlul ciclului celular, reducând astfel riscul de mutații genetice care duc la cancer.
La Elytis Hospital, recomandările privind activitatea fizică sunt integrate în programe de prevenție oncologică personalizate, adaptate profilului metabolic, hormonal și funcțional al fiecărui pacient.
Tipuri de cancer influențate de activitatea fizică
Numeroase studii clinice și meta-analize au demonstrat că activitatea fizică regulată este asociată cu o reducere semnificativă a riscului de apariție și recidivă pentru mai multe tipuri de cancer. Efectele variază în funcție de localizarea tumorală, intensitatea activității și caracteristicile individuale ale pacientului.
Cancerul de sân
Activitatea fizică reduce riscul de cancer de sân cu până la 20–30%, în special la femeile aflate la menopauză. Mecanismele principale includ scăderea nivelului de estrogeni, reducerea inflamației și menținerea greutății corporale optime. De asemenea, la pacientele diagnosticate, mișcarea contribuie la reducerea riscului de recidivă și la îmbunătățirea supraviețuirii.
Cancerul colorectal
Mișcarea regulată accelerează tranzitul intestinal, reducând timpul de contact al mucoasei colonice cu substanțe potențial carcinogene. Totodată, activitatea fizică îmbunătățește metabolismul glucidic și reduce inflamația, fiind asociată cu o scădere a riscului de cancer colorectal de până la 25%.
Cancerul endometrial
Obezitatea și sedentarismul sunt factori majori de risc pentru cancerul endometrial. Activitatea fizică ajută la reglarea nivelului de estrogen și insulină, reducând semnificativ riscul acestui tip de cancer, mai ales la femeile supraponderale.
Cancerul de prostată
Deși relația este mai complexă, studiile arată că activitatea fizică regulată poate reduce riscul formelor agresive de cancer de prostată și poate îmbunătăți prognosticul pacienților deja diagnosticați.
Cancerul pulmonar
Chiar și la fumători sau foști fumători, activitatea fizică este asociată cu o reducere a riscului de cancer pulmonar, probabil prin îmbunătățirea funcției respiratorii și a răspunsului imun.
Alte tipuri de cancer
Există dovezi privind efecte protectoare și în:
- cancer pancreatic
- cancer renal
- cancer gastric
- cancer hepatic
Deși mecanismele sunt încă studiate, rolul mișcării în reglarea metabolismului și inflamației este considerat central.
La Elytis Hospital, prevenția oncologică prin activitate fizică este abordată diferențiat, în funcție de sex, vârstă, factori de risc și istoricul personal sau familial de cancer.
Tabel 2 – Tipuri de cancer influențate de activitatea fizică
| Tip de cancer | Impact al activității fizice | Mecanisme principale |
| Sân | Reducere 20–30% a riscului | Scăderea estrogenilor, reducerea inflamației, controlul greutății |
| Colorectal | Reducere până la 25% a riscului | Accelerarea tranzitului intestinal, reglarea metabolismului, reducerea inflamației |
| Endometrial | Reducere semnificativă | Reglarea hormonilor și menținerea greutății corporale |
| Простата | Scăderea riscului formelor agresive | Reglarea androgenilor și stimularea imunității |
| Pulmonar | Reducere moderată a riscului | Îmbunătățirea funcției respiratorii, stimularea imunității |
| Alte tipuri (pancreatic, renal, gastric, hepatic) | Beneficiu demonstrat parțial | Reglarea metabolismului și reducerea inflamației |
Activitatea fizică în timpul și după tratamentul oncologic
Contrar percepției tradiționale conform căreia pacienții oncologici trebuie să evite efortul, dovezile medicale actuale arată că activitatea fizică adaptată este sigură și benefică atât în timpul tratamentului, cât și în perioada de recuperare. Mișcarea face parte din abordarea modernă de oncologie integrativă.
Beneficiile activității fizice în timpul tratamentului oncologic
Pe durata chimioterapiei, radioterapiei sau terapiei hormonale, activitatea fizică moderată contribuie la:
- reducerea oboselii oncologice, unul dintre cele mai frecvente efecte adverse,
- menținerea masei musculare și prevenirea sarcopeniei,
- îmbunătățirea funcției cardiovasculare și respiratorii,
- reducerea anxietății, depresiei și tulburărilor de somn,
- menținerea autonomiei funcționale.
Mișcarea ajută, de asemenea, la tolerarea mai bună a tratamentelor și la reducerea riscului de complicații metabolice.
Activitatea fizică după finalizarea tratamentului
În perioada de supraviețuire oncologică, activitatea fizică joacă un rol esențial în:
- reducerea riscului de recidivă tumorală
- prevenirea bolilor cardiovasculare și metabolice secundare tratamentelor,
- recuperarea forței, mobilității și echilibrului,
- creșterea calității vieții și a speranței de viață.
Studiile arată că pacienții oncologici activi au o rată de supraviețuire mai bună comparativ cu cei sedentari.
Principii de siguranță
Activitatea fizică trebuie:
- adaptată stadiului bolii și tipului de tratament,
- inițiată progresiv,
- monitorizată medical, mai ales în prezența anemiei, neuropatiilor sau metastazelor osoase.
Recomandări generale
În absența contraindicațiilor, se recomandă:
- 150 minute/săptămână de activitate aerobă moderată,
- 2–3 sesiuni de exerciții de forță,
- exerciții de mobilitate și respirație zilnic.
La Elytis Hospital, programele de activitate fizică pentru pacienții oncologici sunt personalizate și integrate în planurile terapeutice, în colaborare cu medici oncologi, specialiști în recuperare și nutriție.
Tabel 3 – Recomandări de activitate fizică pentru prevenția și recuperarea oncologică
| Grup țintă | Tip activitate | Durată / Frecvență | Observații |
| Adulți sănătoși | Aerobă moderată + forță | 150–300 min/săpt. aerobic, 2–3 sesiuni forță | Se poate împărți în sesiuni de 20–30 min |
| Pacienți oncologici | Aerobă ușoară/moderată + forță adaptată | 3–5 sesiuni/săpt., progresiv | Adaptare medicală în funcție de tratament și toleranță |
| Persoane vârstnice | Flexibilitate, echilibru, forță ușoară | Zilnic exerciții de mobilitate + 2 sesiuni de forță | Prevenirea căderilor, menținerea independenței funcționale |
| Sedentari | Mers pe jos, urcat scări, activități casnice | 5–7 zile/săpt. | Încep progresiv, cu creșterea treptată a duratei și intensității |
Câtă mișcare este necesară pentru prevenția oncologică?
Cantitatea și intensitatea activității fizice necesare pentru reducerea riscului de cancer sunt bine definite de ghidurile internaționale de sănătate, iar beneficiile apar chiar și la niveluri moderate de efort. Esențial este ca mișcarea să fie regulată și susținută pe termen lung.
Recomandările medicale generale
Pentru adulți, ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății și ale societăților oncologice recomandă:
- Minimum 150–300 de minute pe săptămână de activitate fizică aerobă de intensitate moderată
sau
- 75–150 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate crescută
Acestea pot fi împărțite în sesiuni de 20–30 de minute, de mai multe ori pe săptămână.
Exercițiile de forță
Pe lângă activitatea aerobă, sunt recomandate 2–3 sesiuni pe săptămână de exerciții de forță. Acestea sunt importante pentru menținerea masei musculare, a metabolismului bazal și a sănătății osoase, aspecte esențiale în prevenția oncologică.
Reducerea timpului sedentar
La fel de important ca exercițiul este:
- evitarea statului prelungit pe scaun,
- pauze active la fiecare 30–60 de minute,
- integrarea mișcării în activitățile zilnice.
Chiar și mici schimbări, precum mersul pe jos sau urcatul scărilor, au impact pozitiv.
Adaptarea în funcție de vârstă și stare de sănătate
- Adulți tineri: activitate aerobă combinată cu antrenamente de forță,
- Persoane vârstnice: accent pe echilibru, mobilitate și prevenirea căderilor,
- Persoane cu afecțiuni cronice sau oncologice: programe adaptate și monitorizate medical.
Este mai mult întotdeauna mai bine?
Beneficiile cresc odată cu nivelul de activitate, însă excesul sau efortul neadaptat pot duce la accidentări sau suprasolicitare. Echilibrul și personalizarea sunt esențiale.
La Elytis Hospital, nivelul optim de activitate fizică este stabilit în urma unei evaluări medicale complete, pentru a asigura eficiență maximă și siguranță pe termen lung.
Activitatea fizică și prevenția recidivei oncologice
Recidiva oncologică reprezintă reapariția bolii după un tratament considerat inițial eficient. Din ce în ce mai multe date științifice arată că activitatea fizică regulată joacă un rol important în reducerea riscului de recidivă, fiind considerată un factor prognostic favorabil în mai multe tipuri de cancer.
Cum influențează mișcarea riscul de recidivă?
Activitatea fizică acționează prin mecanisme similare celor implicate în prevenția primară, dar cu o importanță crescută la pacienții oncologici:
- Reducerea inflamației cronice, care poate stimula creșterea celulelor tumorale reziduale,
- Îmbunătățirea imunității, favorizând eliminarea celulelor tumorale restante,
- Reglarea metabolismului și a nivelului de insulină, factori implicați în progresia tumorală,
- Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, esențială pentru reducerea riscului de recidivă.
Dovezi clinice
Studiile arată că pacienții cu cancer de sân, colorectal sau prostată care desfășoară activitate fizică regulată după tratament prezintă:
- o reducere cu 20–40% a riscului de recidivă,
- o supraviețuire globală mai bună,
- o toleranță crescută la terapiile adjuvante.
Când trebuie începută activitatea fizică?
Mișcarea poate fi reluată:
- cât mai devreme posibil, imediat ce starea clinică o permite,
- progresiv, cu adaptarea intensității în funcție de nivelul de energie și efectele secundare.
Este esențial ca reluarea efortului să fie coordonată medical.
Activitatea fizică și sănătatea psihologică
Prevenția recidivei nu este doar biologică, ci și psihologică. Mișcarea:
- reduce anxietatea legată de recurența bolii,
- îmbunătățește starea emoțională,
- crește încrederea pacientului în propriul corp.
La Elytis Hospital, pacienții oncologici beneficiază de programe de monitorizare și recuperare care includ activitatea fizică drept componentă esențială a prevenției recidivei și a reintegrării în viața activă.
Mituri frecvente despre mișcare și cancer
În ciuda dovezilor științifice solide, există încă numeroase mituri legate de activitatea fizică și cancer, care pot descuraja pacienții să adopte un stil de viață activ. Clarificarea acestora este esențială pentru prevenție și recuperare corectă.
„Mișcarea poate agrava cancerul”
Fals. Activitatea fizică adaptată nu favorizează creșterea tumorilor. Dimpotrivă, mișcarea regulată ajută la reducerea inflamației și la stimularea imunității, mecanisme care susțin controlul bolii. Efortul trebuie însă adaptat stadiului și tipului de cancer.
„Pacienții oncologici trebuie să se odihnească, nu să facă mișcare”
Odihna este importantă, dar inactivitatea prelungită agravează oboseala oncologică. Studiile arată că mișcarea moderată reduce senzația de epuizare și îmbunătățește funcționarea zilnică.
„Doar sportul intens are beneficii”
Fals. Beneficiile apar chiar și la niveluri moderate de activitate, precum mersul alert. Consistența este mai importantă decât intensitatea extremă.
„După tratament, riscul a dispărut și mișcarea nu mai este necesară”
Activitatea fizică este esențială și după tratament, având un rol major în prevenirea recidivei și a complicațiilor pe termen lung.
„Vârsta înaintată este o contraindicație pentru exerciții”
Mișcarea este benefică la orice vârstă. La persoanele vârstnice, exercițiile de echilibru și forță reduc riscul de căderi și mențin autonomia funcțională.
La Elytis Hospital, educația medicală face parte din procesul de prevenție, iar pacienții primesc informații corecte, bazate pe dovezi, pentru a combate miturile și a adopta un stil de viață activ în siguranță.
Întrebări frecvente
Ce tip de activitate fizică este cea mai eficientă în prevenția cancerului?
Activitatea fizică combinată, care include exerciții aerobice moderate (mers alert, ciclism, înot) și exerciții de forță pentru menținerea masei musculare, oferă cele mai bune beneficii. Adăugarea exercițiilor de flexibilitate și echilibru completează programul, reducând riscul de accidentări și menținând mobilitatea.
Este prea târziu să încep activitatea fizică după ce am fost diagnosticat cu cancer?
Nu, niciodată nu este prea târziu. Activitatea fizică adaptată, inițiată progresiv și monitorizată medical, poate îmbunătăți toleranța la tratamente, reduce oboseala oncologică și scade riscul de recidivă.
Pot face sport intens dacă am suferit o intervenție chirurgicală oncologică?
După o intervenție chirurgicală, exercițiile intense trebuie evitate inițial. Se recomandă reluarea progresivă a activității fizice, sub supraveghere medicală, începând cu mobilizare ușoară și exerciții de recuperare funcțională.
Ce activități zilnice pot înlocui parțial sportul structurat pentru prevenția cancerului?
Mersul pe jos, urcatul scărilor, grădinăritul sau treburile casnice active pot contribui semnificativ la creșterea consumului energetic și reducerea sedentarismului, având efect protector similar cu exercițiile moderate.
Există tipuri de cancer mai sensibile la beneficiile activității fizice?
Da. Cancerul de sân, colorectal, endometrial și prostata sunt cele mai bine studiate, cu dovezi solide privind reducerea riscului și îmbunătățirea supraviețuirii. Activitatea fizică are efecte benefice și în alte tipuri, dar dovezile sunt încă în curs de investigare.
Exercițiile de echilibru și flexibilitate sunt cu adevărat utile pentru prevenția recidivei?
Da. Ele nu doar că îmbunătățesc mobilitatea și reduc riscul de căderi, dar contribuie și la menținerea unui stil de viață activ, ceea ce este esențial în prevenția recidivei și menținerea funcției fizice pe termen lung.
Este mai eficient să fac exerciții moderate zilnic sau mai intense ocazional?
Exercițiile moderate efectuate regulat sunt mai eficiente și mai sigure decât efortul intens ocazional. Consistența și continuitatea în timp asigură beneficii mai mari asupra metabolismului, sistemului imunitar și prevenției oncologice.
Care sunt cele mai frecvente greșeli ale pacienților în alegerea exercițiilor pentru prevenția cancerului?
Cele mai comune greșeli includ: exerciții prea intense fără adaptare medicală, lipsa regularității, neglijarea exercițiilor de forță și flexibilitate și suprasolicitarea fără perioade de recuperare. Personalizarea și progresia graduală sunt cheia siguranței și eficienței.
Pot pacienții cu metastaze osoase să facă exerciții fizice?
Da, dar cu precauții stricte. Se recomandă exerciții cu impact redus și sub supraveghere medicală, cum ar fi mersul, înotul sau exerciții ușoare de forță, pentru a preveni fracturile și complicațiile osoase, menținând în același timp mobilitatea și masa musculară.
Rolul evaluării și monitorizării la Elytis Hospital
La Elytis Hospital, activitatea fizică nu este recomandată la întâmplare, ci face parte dintr-o abordare medicală integrată, personalizată în funcție de istoricul pacientului, stadiul bolii și riscul oncologic.
Testare și evaluare inițială
- Evaluarea stării generale de sănătate și a capacității fizice.
- Analize medicale pentru identificarea contraindicațiilor (ex. anemie, afectare cardiacă sau pulmonară, metastaze osoase).
- Determinarea tipului, intensității și frecvenței activității fizice potrivite fiecărui pacient.
Planuri personalizate de prevenție și recuperare
- Crearea unui program de mișcare adaptat: aerob, forță, flexibilitate și echilibru.
- Integrarea exercițiilor în rutina zilnică și ajustarea progresivă a intensității.
- Monitorizarea rezultatelor fiziologice și funcționale pentru optimizarea beneficiilor.
Abordare multidisciplinară
- Colaborarea medic oncolog, kinetoterapeut, nutriționist și psiholog.
- Suport pentru adoptarea unui stil de viață activ și sănătos pe termen lung.
- Educație continuă pentru prevenirea recidivelor și creșterea calității vieții.
Activitatea fizică este un aliat puternic împotriva cancerului, cu beneficii dovedite atât în prevenția primară, cât și în prevenția recidivei și în perioada de recuperare post-tratament. Adoptarea unui program de mișcare regulat, moderat și personalizat contribuie la reducerea inflamației, reglarea hormonală, îmbunătățirea imunității și menținerea greutății optime.
La Elytis Hospital, pacienții beneficiază de evaluări complete, planuri de activitate fizică personalizate și monitorizare continuă, asigurând astfel un parcurs sigur și eficient în lupta împotriva cancerului. Programează-ți acum o evaluare la Elytis Hospital și începe să folosești mișcarea ca armă împotriva cancerului!
Последний медицинский обзор:
14.01.2026, Dr. Cristina Pruteanu – Medic Primar Oncologie
Ссылки:
- "Рекомендации по физическим упражнениям для людей с раком". Cancer Research UK, 2023.
- "Физическая активность и рак". CDC, 2024.
