Dermatoscopia: ghid complet despre controlul alunițelor și depistarea precoce a cancerului de piele 

Dermatoscopia este o investigație dermatologică neinvazivă, rapidă și nedureroasă, utilizată pentru examinarea în detaliu a alunițelor și a altor leziuni cutanate.Metoda joacă un rol esențial în depistarea precoce a melanomului și a altor forme de cancer de piele, contribuind la stabilirea unui diagnostic cât mai timpuriu și la alegerea conduitei medicale adecvate. De asemenea, investigația este recomandată pentru monitorizarea persoanelor cu numeroase alunițe, antecedente personale sau familiale de cancer cutanat ori factori de risc precum expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete.

În acest ghid complet vei afla ce este dermatoscopia, cum se desfășoară examinarea, când este indicată și ce afecțiuni poate identifica, dar și care sunt semnele de alarmă ce impun un consult dermatologic fără întârziere. Totodată, vom explica diferența dintre dermatoscopie și biopsie, cât de des este recomandat controlul alunițelor și de ce evaluarea periodică realizată de medicii dermatologi din cadrul Elytis Hospital poate contribui la diagnosticarea precoce a leziunilor cutanate suspecte și la protejarea sănătății pielii pe termen lung.

Ce este dermatoscopia? 

Dermatoscopia este o metodă modernă de investigare a pielii care permite examinarea în detaliu a alunițelor (nevilor), petelor pigmentare și a altor leziuni cutanate cu ajutorul unui dispozitiv optic numit dermatoscop. Investigația este complet neinvazivă, nedureroasă și nu utilizează radiații, fiind una dintre cele mai importante metode de diagnostic utilizate în dermatologie pentru evaluarea leziunilor suspecte și pentru depistarea precoce a cancerului de piele, inclusiv a melanomului.

Spre deosebire de examinarea cu ochiul liber, dermatoscopia oferă o imagine mărită, de regulă de 10–20 de ori, și o iluminare specială – adesea cu lumină polarizată – care permite medicului dermatolog să observe structurile aflate în straturile superficiale ale pielii. Astfel, pot fi analizate caracteristici care nu sunt vizibile în cadrul unei consultații obișnuite, precum distribuția pigmentului, rețeaua pigmentară, tiparele vasculare, marginile leziunii și alte elemente esențiale pentru diferențierea unei alunițe benigne de una care necesită monitorizare atentă sau investigații suplimentare.

Deși este cunoscută în special pentru controlul alunițelor, dermatoscopia nu se limitează la evaluarea nevilor pigmentari. Medicul poate utiliza această investigație și pentru examinarea altor leziuni cutanate, precum carcinoamele bazocelulare, carcinoamele spinocelulare, keratozele seboreice, angioamele, unele afecțiuni inflamatorii ale pielii și anumite infecții cutanate. În ultimii ani, dermatoscopia a devenit un instrument indispensabil în practica dermatologică, contribuind la creșterea acurateței diagnosticului și la reducerea numărului de excizii sau biopsii inutile atunci când leziunile au caracteristici tipic benigne.

Un avantaj major al dermatoscopiei este posibilitatea de a identifica modificări foarte subtile, înainte ca acestea să devină evidente clinic. În cazul melanomului, timpul reprezintă un factor decisiv, iar diagnosticarea într-un stadiu incipient poate influența semnificativ opțiunile terapeutice și prognosticul pacientului. Din acest motiv, evaluarea periodică a alunițelor este recomandată în special persoanelor care prezintă factori de risc pentru cancerul de piele sau observă modificări recente ale unei leziuni existente.

Este important de înțeles că dermatoscopia nu stabilește singură diagnosticul de cancer de piele, ci reprezintă o metodă de evaluare clinică avansată care ajută medicul dermatolog să aprecieze gradul de suspiciune al unei leziuni. Atunci când sunt identificate caracteristici sugestive pentru o formațiune malignă, specialistul poate recomanda monitorizarea dermatoscopică în timp, excizia leziunii și examinarea histopatologică sau alte investigații, în funcție de particularitățile fiecărui caz.

În cadrul Elytis Hospital, dermatoscopia este integrată în consultația dermatologică atunci când există suspiciunea unei leziuni cutanate sau când pacientul solicită un control al alunițelor. Evaluarea este realizată de medicul dermatolog, care interpretează imaginile dermatoscopice în contextul istoricului medical, al examenului clinic și al factorilor individuali de risc, oferind recomandări personalizate pentru monitorizare, prevenție sau tratament, după caz.

Cum funcționează dermatoscopia? 

Dermatoscopia se bazează pe utilizarea unui dermatoscop, un dispozitiv optic performant care combină un sistem de mărire cu o sursă specială de lumină, permițând examinarea structurilor pielii situate sub stratul cornos. Spre deosebire de inspecția realizată cu ochiul liber, această metodă oferă medicului dermatolog o imagine mult mai detaliată asupra arhitecturii unei leziuni cutanate, facilitând identificarea caracteristicilor asociate atât leziunilor benigne, cât și celor cu potențial malign.

În funcție de tipul dermatoscopului utilizat, examinarea poate fi efectuată cu lumină polarizată sau nepolarizată. Unele dispozitive necesită aplicarea unui lichid de contact între piele și dermatoscop pentru reducerea reflexiei luminii, în timp ce modelele moderne permit evaluarea fără contact direct. Indiferent de tehnica folosită, investigația este rapidă, nedureroasă și nu afectează în niciun fel pielea, motiv pentru care poate fi repetată ori de câte ori este necesar pentru monitorizarea evoluției unei alunițe sau a unei alte leziuni cutanate.

Un aspect important este faptul că dermatoscopia nu înseamnă doar „privirea unei alunițe cu o lupă mai puternică”. Medicul dermatolog interpretează imaginea pe baza unor criterii dermatoscopice validate științific și a experienței clinice, analizând tipare specifice de pigmentare, distribuția culorilor, structurile vasculare și alte elemente microscopice care pot orienta diagnosticul. Această evaluare crește semnificativ acuratețea examinării comparativ cu simpla inspecție vizuală și ajută la diferențierea leziunilor care pot fi doar monitorizate de cele care necesită excizie și analiză histopatologică.

Ce observă medicul dermatolog în timpul dermatoscopiei?

În timpul examinării, medicul nu urmărește doar dimensiunea sau culoarea unei alunițe. Dermatoscopia permite evaluarea unor detalii complexe care oferă informații despre natura leziunii și despre riscul ca aceasta să fie malignă.

Printre principalele caracteristici analizate se numără:

• simetria leziunii – alunițele benigne au, de regulă, o structură și o distribuție uniformă, în timp ce leziunile suspecte pot prezenta asimetrii evidente;
• marginile – contururile regulate sunt, în general, un semn favorabil, în timp ce marginile neregulate, șterse sau zimțate pot necesita investigații suplimentare;
• distribuția pigmentului – medicul analizează modul în care melanina este repartizată în interiorul leziunii și dacă există zone cu acumulări neobișnuite;
• culorile prezente – o aluniță poate avea una sau mai multe nuanțe. Prezența unor culori multiple sau a unor variații accentuate poate reprezenta un criteriu de suspiciune;
• modelul vascular – vasele de sânge și modul lor de organizare oferă indicii importante, în special în cazul leziunilor nepigmentare sau al anumitor tipuri de cancer de piele;
• structurile specifice – rețeaua pigmentară, globulele, punctele pigmentare, vălul alb-albăstrui, pseudopodele sau alte elemente dermatoscopice sunt analizate conform algoritmilor utilizați în dermatologie pentru evaluarea riscului.

Toate aceste informații sunt interpretate împreună, niciun element nefiind suficient, de unul singur, pentru stabilirea diagnosticului.

Cum sunt analizate culorile, vasele de sânge și pigmentul?

Una dintre cele mai mari avantaje ale dermatoscopiei este capacitatea de a evidenția detalii imposibil de observat cu ochiul liber. De exemplu, distribuția pigmentului poate indica dacă o aluniță are o structură tipică sau dacă prezintă modificări sugestive pentru un nev atipic ori un melanom aflat într-un stadiu incipient. În același timp, analiza culorilor poate evidenția zone cu concentrații diferite de melanină sau modificări produse în profunzimea pielii.

Modelul vascular reprezintă un alt criteriu important. Anumite tipuri de vase de sânge sunt caracteristice unor afecțiuni benigne, în timp ce altele pot orienta diagnosticul către un carcinom bazocelular, un carcinom spinocelular sau alte tumori cutanate. Evaluarea vascularizației este deosebit de utilă în cazul leziunilor care nu conțin pigment sau al celor dificil de interpretat prin simpla examinare clinică.

În practica dermatologică modernă, interpretarea imaginilor dermatoscopice se realizează folosind algoritmi recunoscuți la nivel internațional, precum regula ABCD dermatoscopică, lista de verificare în șapte puncte sau analiza tiparelor. Aceste metode standardizate îi permit medicului să estimeze gradul de suspiciune al unei leziuni și să decidă dacă este suficientă monitorizarea periodică sau dacă sunt necesare investigații suplimentare, precum excizia și examenul histopatologic.

Deși dermatoscopia este una dintre cele mai performante metode de evaluare a leziunilor cutanate, rezultatul nu este interpretat izolat. Medicul ia întotdeauna în considerare istoricul pacientului, vârsta, fototipul cutanat, antecedentele familiale, expunerea la soare și evoluția în timp a leziunii. Tocmai această abordare complexă face ca dermatoscopia să fie un instrument esențial în diagnosticul precoce și în monitorizarea afecțiunilor pielii.

Ce afecțiuni pot fi diagnosticate prin dermatoscopie? 

Deși este asociată cel mai frecvent cu controlul alunițelor, dermatoscopia are un rol mult mai amplu în practica dermatologică. Această investigație permite evaluarea unui spectru larg de leziuni cutanate, atât pigmentare, cât și nepigmentare, oferind informații valoroase care orientează diagnosticul și conduita terapeutică. În multe situații, dermatoscopia ajută medicul să diferențieze o leziune benignă de una suspectă, să decidă dacă este necesară monitorizarea în timp sau dacă se impune excizia și examinarea histopatologică.

Este important de reținut că dermatoscopia nu stabilește diagnosticul definitiv al unei forme de cancer de piele, însă reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de evaluare clinică a leziunilor cutanate și contribuie semnificativ la depistarea precoce a acestora.

Melanom

Melanomul este cea mai agresivă formă de cancer de piele, deoarece are capacitatea de a se extinde rapid către alte organe dacă nu este diagnosticat și tratat la timp. Vestea bună este că, atunci când este identificat într-un stadiu incipient, șansele de tratament cu succes sunt considerabil mai mari.

Prin dermatoscopie, medicul poate observa caracteristici sugestive pentru melanom care nu sunt vizibile cu ochiul liber, precum asimetrii ale structurii interne, distribuția neuniformă a pigmentului, prezența mai multor culori în aceeași leziune, modificări ale rețelei pigmentare sau apariția unor structuri specifice melanomului. Aceste informații permit identificarea leziunilor care necesită investigații suplimentare și reduc riscul ca un melanom aflat într-un stadiu precoce să fie trecut cu vederea.

Carcinom bazocelular

Carcinomul bazocelular este cea mai frecventă formă de cancer de piele și apare în special pe zonele expuse frecvent la soare, precum fața, scalpul, urechile și gâtul. Deși metastazează rar, poate invada progresiv țesuturile din jur dacă nu este tratat.

Dermatoscopia permite identificarea unor modele vasculare și structuri caracteristice acestei afecțiuni, chiar și atunci când leziunea pare discretă la examinarea clinică. Diagnosticul precoce facilitează instituirea tratamentului înainte ca tumora să se extindă local.

Carcinom spinocelular

Carcinomul spinocelular este o altă formă de cancer cutanat asociată în principal expunerii cronice la radiațiile ultraviolete. Acesta poate apărea pe pielea afectată de soare, dar și pe cicatrici, ulcerații cronice sau leziuni precanceroase.

În cadrul dermatoscopiei, medicul analizează caracteristicile vasculare, prezența scuamelor, structura suprafeței și alte elemente care pot orienta diagnosticul. Deși confirmarea necesită, în multe cazuri, examen histopatologic, dermatoscopia contribuie la identificarea rapidă a leziunilor suspecte.

Nevii atipici (alunițele atipice)

Nu toate alunițele cu aspect neobișnuit sunt maligne, însă unele pot prezenta caracteristici care justifică monitorizarea atentă. Nevii atipici au adesea dimensiuni mai mari, margini neregulate sau variații de culoare și pot semăna, uneori, cu melanomul.

Dermatoscopia ajută medicul să diferențieze un nev atipic de o leziune malignă și să stabilească dacă este suficientă urmărirea periodică sau dacă este indicată excizia. Pentru persoanele care au numeroase alunițe sau antecedente familiale de melanom, monitorizarea dermatoscopică reprezintă o componentă importantă a prevenției.

Keratoza seboreică

Keratoza seboreică este una dintre cele mai frecvente leziuni benigne ale pielii, întâlnită mai ales după vârsta de 40 de ani. Aspectul său poate varia considerabil și, în anumite situații, poate fi confundată cu melanomul sau cu alte tumori cutanate.

Prin dermatoscopie pot fi identificate structuri specifice acestei afecțiuni, ceea ce permite evitarea unor proceduri invazive inutile și oferă pacientului un diagnostic mai rapid și mai precis.

Angioame și alte leziuni vasculare

Angioamele sunt proliferări benigne ale vaselor de sânge și apar frecvent sub forma unor mici formațiuni roșii sau violacee pe trunchi și membre. Deși sunt, în general, inofensive, uneori pot ridica probleme de diagnostic diferențial.

Dermatoscopia evidențiază tiparele vasculare caracteristice și ajută la diferențierea acestora de alte leziuni pigmentare sau tumorale, fără a fi necesare investigații suplimentare în majoritatea cazurilor.

Leziuni pigmentare benigne

Pe lângă alunițe, există numeroase alte leziuni pigmentare care pot apărea pe piele, precum lentigo solar, efelidele (pistruii) sau hiperpigmentările apărute odată cu înaintarea în vârstă.

Dermatoscopia permite evaluarea caracteristicilor fiecărei leziuni și diferențierea modificărilor benigne de cele care necesită investigații suplimentare. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele care observă apariția unor pete pigmentare noi sau modificarea celor existente.

Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale pielii

În ultimii ani, utilizarea dermatoscopiei s-a extins și în diagnosticul unor afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale pielii. Examinarea poate furniza informații utile în evaluarea psoriazisului, dermatitelor, lichenului plan, rozaceei sau a anumitor infecții fungice și parazitare, completând examenul clinic și orientând alegerea tratamentului.

Monitorizarea leziunilor cutanate în timp

Unul dintre cele mai importante avantaje ale dermatoscopiei este posibilitatea de a urmări evoluția unei leziuni fără a interveni chirurgical imediat. Atunci când o aluniță nu prezintă criterii clare de malignitate, dar are anumite caracteristici atipice, medicul poate recomanda monitorizarea periodică prin controale dermatologice repetate.

Compararea aspectului dermatoscopic la intervale regulate permite identificarea unor modificări subtile de dimensiune, structură sau pigmentare, care pot indica necesitatea unei intervenții. În schimb, lipsa modificărilor în timp reprezintă, de multe ori, un argument în favoarea caracterului benign al leziunii și poate evita exciziile inutile.

Tabel: Ce poate depista dermatoscopia?

Afecțiune	Poate fi evaluată prin dermatoscopie?	Necesită uneori biopsie?
Melanom	✔ Da	✔ Da
Carcinom bazocelular	✔ Da	✔ Da
Carcinom spinocelular	✔ Da	✔ Da
Nev atipic	✔ Da	Uneori
Keratoză seboreică	✔ Da	Rar
Angiom	✔ Da	Foarte rar
Lentigo solar	✔ Da	Rareori

Când este recomandată dermatoscopia? 

Dermatoscopia este recomandată ori de câte ori există suspiciunea unei leziuni cutanate cu potențial malign, dar și ca metodă de prevenție și monitorizare pentru persoanele cu risc crescut de cancer de piele. Deși multe persoane solicită un consult dermatologic doar atunci când observă o modificare evidentă a unei alunițe, evaluarea periodică este la fel de importantă, deoarece unele leziuni pot evolua fără simptome și fără modificări vizibile pentru ochiul neantrenat.

Controlul dermatologic efectuat cu ajutorul dermatoscopiei permite identificarea precoce a modificărilor care necesită supraveghere sau tratament și poate contribui la diagnosticarea melanomului și a altor tipuri de cancer de piele într-un stadiu în care opțiunile terapeutice sunt mai eficiente. Frecvența investigației diferă de la o persoană la alta și este stabilită de medicul dermatolog în funcție de istoricul medical, numărul de alunițe și factorii individuali de risc.

Când ar trebui să verifici o aluniță?

Orice modificare apărută la nivelul unei alunițe merită evaluată de un medic dermatolog. De cele mai multe ori, schimbările sunt determinate de procese benigne, însă există situații în care acestea pot reprezenta primele semne ale unei afecțiuni maligne. Cu cât o leziune suspectă este examinată mai devreme, cu atât cresc șansele unui diagnostic precoce și ale unui tratament eficient.

Este recomandat să programezi o consultație dermatologică dacă observi unul sau mai multe dintre următoarele semne:

• alunița și-a modificat dimensiunea într-un interval scurt de timp;
• și-a schimbat culoarea sau prezintă mai multe nuanțe;
• marginile au devenit neregulate sau slab delimitate;
• forma nu mai este simetrică;
• a început să sângereze fără să fi fost traumatizată;
• apar cruste persistente sau ulcerații;
• provoacă mâncărime, usturime sau durere;
• suprafața s-a modificat și a devenit mai reliefată sau neregulată;
• apar modificări repetate într-o perioadă scurtă.

Prezența unuia dintre aceste semne nu înseamnă automat că este vorba despre cancer de piele, însă reprezintă un motiv suficient pentru efectuarea unei dermatoscopii.

Apariția unei alunițe noi la vârsta adultă

Majoritatea alunițelor apar în copilărie și în perioada adolescenței. De aceea, apariția unei leziuni pigmentare noi după vârsta de 30-40 de ani trebuie evaluată cu atenție, mai ales dacă aceasta are un aspect diferit față de celelalte alunițe existente.

În multe cazuri este vorba despre leziuni benigne, precum lentigo solar sau keratozele seboreice, însă doar examinarea dermatologică poate stabili natura acestora. Dermatoscopia permite diferențierea între modificările normale asociate înaintării în vârstă și leziunile care necesită investigații suplimentare.

Persoanele cu risc crescut de cancer de piele

Există categorii de persoane pentru care controlul periodic al alunițelor este recomandat chiar și în absența oricăror simptome. Aceste persoane au un risc mai mare de a dezvolta melanom sau alte tipuri de cancer cutanat și pot beneficia de monitorizare dermatoscopică regulată.

Printre principalii factori de risc se numără:

Factor de risc	De ce este importantă dermatoscopia?
Peste 50 de alunițe pe corp	Crește probabilitatea apariției unor leziuni atipice care trebuie monitorizate.
Nevii atipici (displazici)	Pot necesita urmărire periodică pentru depistarea modificărilor.
Istoric familial de melanom	Riscul este mai mare comparativ cu populația generală.
Antecedente personale de cancer de piele	Există posibilitatea apariției unor noi leziuni cutanate.
Fototip cutanat deschis (piele foarte albă, ochi deschiși, păr blond sau roșcat)	Pielea este mai sensibilă la efectele radiațiilor UV.
Arsuri solare repetate, mai ales în copilărie	Reprezintă un factor de risc important pentru melanom.
Expunere profesională sau recreațională intensă la soare	Favorizează apariția leziunilor cutanate și a cancerului de piele.
Sistem imunitar slăbit	Poate crește riscul unor tumori cutanate.

Dacă te încadrezi într-una dintre aceste categorii, medicul dermatolog poate recomanda efectuarea unei dermatoscopii la intervale regulate, adaptate profilului tău de risc.

Dermatoscopia ca metodă de prevenție

Una dintre cele mai frecvente concepții greșite este aceea că dermatoscopia este necesară doar atunci când apare o problemă. În realitate, investigația are un rol important și în prevenție.

Multe forme incipiente de cancer de piele nu provoacă durere, mâncărime sau alte simptome evidente. În plus, modificările unei alunițe pot fi atât de discrete încât trec neobservate de pacient. În cadrul unui consult dermatologic, medicul examinează sistematic leziunile cutanate și poate identifica modificări subtile care justifică monitorizarea sau tratamentul precoce.

Controlul preventiv este recomandat în special persoanelor cu numeroase alunițe, celor care petrec mult timp în aer liber, practică activități în soare, utilizează sau au utilizat frecvent solarul ori au antecedente familiale de cancer cutanat. În aceste situații, dermatoscopia devine o metodă eficientă de supraveghere pe termen lung și contribuie la depistarea timpurie a modificărilor suspecte.

De reținut: Nu este necesar să aștepți apariția durerii sau a sângerării pentru a solicita un consult dermatologic. O aluniță care își modifică aspectul, o leziune nouă apărută la vârsta adultă sau simpla prezență a unor factori de risc sunt motive suficiente pentru efectuarea unei dermatoscopii. Diagnosticul precoce rămâne unul dintre cei mai importanți factori care influențează succesul tratamentului în cazul cancerului de piele.

Cum recunoști o aluniță suspectă? Regula ABCDE și semnul „Rățușca cea urâtă” 

Majoritatea alunițelor sunt benigne și nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Totuși, unele pot suferi modificări care necesită evaluare dermatologică, iar în anumite situații o leziune nou apărută poate fi chiar primul semn al unui melanom. De aceea, este important să îți cunoști propria piele și să observi eventualele schimbări apărute în timp.

Medicii dermatologi utilizează mai multe criterii pentru evaluarea leziunilor cutanate. Dintre acestea, regula ABCDE este una dintre cele mai cunoscute și mai utile metode prin care pot fi identificate alunițele ce necesită investigații suplimentare. Este important de reținut că această regulă are rol orientativ și nu poate înlocui consultația dermatologică și dermatoscopia.

Regula ABCDE – un ghid simplu pentru evaluarea alunițelor

Regula ABCDE descrie cinci caracteristici care pot indica faptul că o aluniță trebuie examinată de un medic dermatolog.

Criteriu	Ce înseamnă?	Când este un semnal de alarmă?
A – Asimetrie	Cele două jumătăți ale aluniței nu seamănă între ele.	O aluniță cu formă neregulată sau dezechilibrată necesită evaluare.
B – Margini (Border)	Conturul aluniței este analizat cu atenție.	Margini zimțate, neregulate sau slab delimitate pot fi suspecte.
C – Culoare (Color)	Se observă distribuția culorii în interiorul leziunii.	Prezența mai multor nuanțe de maro, negru, gri, roșu, alb sau albastru poate necesita investigații.
D – Diametru	Se măsoară dimensiunea aluniței.	Leziunile cu diametrul mai mare de aproximativ 6 mm trebuie evaluate, mai ales dacă prezintă și alte modificări.
E – Evoluție (Evolution)	Se urmăresc schimbările apărute în timp.	Creșterea în dimensiuni, modificarea culorii, formei sau apariția unor simptome precum sângerarea sau mâncărimea reprezintă motive pentru un consult dermatologic.

Dintre toate criteriile, litera „E” – Evoluția este considerată de mulți dermatologi unul dintre cele mai importante. O aluniță care își schimbă aspectul într-o perioadă relativ scurtă merită întotdeauna investigată, chiar dacă nu îndeplinește toate celelalte criterii ABCDE.

Semnul „Rățușca cea urâtă” – un indiciu pe care mulți pacienți îl ignoră

Pe lângă regula ABCDE, dermatologii folosesc frecvent un alt concept foarte util, cunoscut sub denumirea de „semnul rățușca cea urâtă” (Ugly Duckling Sign).

Ideea este simplă: fiecare persoană are un anumit „tipar” al alunițelor. Cele mai multe seamănă între ele prin culoare, dimensiune și aspect general. O aluniță care arată complet diferit față de toate celelalte poate reprezenta un semnal de alarmă și trebuie evaluată de medic.

De exemplu, dacă majoritatea alunițelor sunt mici, rotunde și de culoare maro deschis, iar una dintre ele este mai închisă la culoare, are margini neregulate sau crește rapid, aceasta poate fi considerată „rățușca cea urâtă”. Chiar dacă nu provoacă durere sau alte simptome, este recomandată efectuarea unei dermatoscopii.

Acest principiu este deosebit de util pentru persoanele care au foarte multe alunițe și cărora le este dificil să aplice regula ABCDE pentru fiecare leziune în parte.

Alte semne care nu trebuie ignorate

Pe lângă modificările descrise de regula ABCDE, există și alte schimbări care justifică un consult dermatologic:

• apariția unei alunițe noi după vârsta adultă;
• o leziune care continuă să crească într-un interval scurt;
• sângerare spontană sau apariția unei cruste persistente;
• ulcerații sau răni care nu se vindecă;
• mâncărime, usturime sau sensibilitate persistentă;
• modificarea rapidă a texturii unei alunițe;
• apariția unei zone pigmentate în jurul unei alunițe existente.

De cele mai multe ori, aceste modificări nu înseamnă automat că este vorba despre un melanom, însă reprezintă motive suficiente pentru efectuarea unei consultații dermatologice.

Autoexaminarea pielii completează, dar nu înlocuiește controlul dermatologic

Examinarea periodică a pielii acasă este un obicei util și poate contribui la identificarea timpurie a modificărilor. Specialiștii recomandă ca, o dată pe lună, să verifici întreaga suprafață a corpului, inclusiv zonele mai greu vizibile, precum spatele, scalpul, tălpile sau spațiile dintre degete. O oglindă mare și una de mână sau ajutorul unui membru al familiei pot fi de folos pentru evaluarea acestor regiuni.

Totuși, autoexaminarea are limite. Multe modificări sunt prea subtile pentru a fi observate fără experiență și fără un dermatoscop. Din acest motiv, verificarea periodică a pielii nu poate înlocui consultația dermatologică.

Când trebuie să te programezi la medic?

Nu amâna consultul dermatologic dacă observi că o aluniță își modifică forma, culoarea sau dimensiunea, dacă apare o leziune nouă cu aspect diferit de celelalte sau dacă observi sângerare, ulcerație ori alte schimbări persistente. În cadrul Elytis Hospital, medicul dermatolog poate evalua leziunile cutanate prin dermatoscopie și poate stabili dacă este suficientă monitorizarea în timp sau dacă sunt necesare investigații suplimentare.

⚠️ Mergi cât mai curând la dermatolog dacă:

• observi că o aluniță își modifică rapid forma, culoarea sau dimensiunea;
• apare o aluniță nouă după vârsta de 30-40 de ani și are un aspect diferit de celelalte;
• leziunea sângerează fără să fie traumatizată;
• apare o rană care nu se vindecă în 3-4 săptămâni;
• ai peste 50 de alunițe și nu ai efectuat niciodată un control dermatologic;
• ai antecedente personale sau familiale de melanom.

Cum se desfășoară dermatoscopia? 

Una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților este ce presupune, concret, o dermatoscopie. Vestea bună este că investigația este simplă, rapidă și complet nedureroasă. În cele mai multe cazuri, aceasta face parte din consultația dermatologică și nu necesită pregătire specială, internare sau perioadă de recuperare.

În timpul examinării, medicul dermatolog evaluează alunițele și celelalte leziuni cutanate atât cu ochiul liber, cât și cu ajutorul dermatoscopului. Informațiile obținute sunt interpretate împreună cu istoricul medical al pacientului, factorii de risc și evoluția leziunii în timp, pentru a stabili cea mai potrivită conduită.

Cum te pregătești pentru dermatoscopie?

În general, dermatoscopia nu necesită o pregătire specială. Totuși, câteva măsuri simple pot facilita examinarea și pot contribui la o evaluare cât mai precisă:

• evită aplicarea cremelor, uleiurilor sau produselor cosmetice pe zona care urmează să fie examinată în ziua consultației;
• dacă dorești un control complet al alunițelor, este recomandat să porți haine care permit examinarea întregii suprafețe a pielii;
• informează medicul dacă ai observat modificări recente ale unei alunițe sau dacă ai fotografii realizate anterior, care pot ajuta la compararea evoluției leziunii;
• menționează dacă ai antecedente personale sau familiale de melanom ori alte tipuri de cancer de piele și dacă ai suferit arsuri solare severe sau te expui frecvent la radiațiile ultraviolete.

Cum decurge investigația?

În funcție de motivul prezentării, consultația poate include evaluarea unei singure leziuni sau examinarea completă a pielii. Dacă pacientul are numeroase alunițe sau face parte dintr-o categorie cu risc crescut, medicul poate recomanda verificarea întregii suprafețe cutanate.

Investigația se desfășoară, de regulă, în câțiva pași:

Etapa	Ce face medicul?
1. Discuția inițială	Colectează informații despre istoricul medical, factorii de risc și modificările observate de pacient.
2. Examinarea clinică	Inspectează pielea și identifică leziunile care necesită evaluare detaliată.
3. Dermatoscopia	Analizează alunițele și celelalte leziuni cu ajutorul dermatoscopului.
4. Interpretarea rezultatelor	Explică aspectele observate și gradul de suspiciune al leziunilor evaluate.
5. Stabilirea planului de monitorizare sau tratament	Recomandă monitorizare periodică, excizie chirurgicală sau alte investigații, dacă este cazul.

În timpul dermatoscopiei, medicul poate examina atât leziunile care ridică suspiciuni, cât și alte alunițe aparent normale. Uneori, modificările cele mai importante sunt identificate la nivelul unor leziuni pe care pacientul nici nu le observase.

Cât durează dermatoscopia?

Durata investigației depinde de numărul leziunilor care trebuie evaluate.

În cazul examinării unei singure alunițe, dermatoscopia durează, de obicei, doar câteva minute. Dacă este necesar un control complet al pielii, consultația poate dura aproximativ 20-30 de minute, în funcție de numărul de alunițe și de complexitatea cazului.

Este important ca examinarea să nu fie grăbită. O evaluare atentă permite observarea unor detalii care pot face diferența între o leziune benignă și una care necesită investigații suplimentare.

Ce se întâmplă după dermatoscopie?

În majoritatea situațiilor, medicul poate comunica rezultatul evaluării chiar la finalul consultației.

În funcție de aspectul leziunilor examinate, pot exista mai multe recomandări:

• leziunea este benignă, iar pacientul nu necesită tratament, fiind recomandată doar monitorizarea periodică;
• leziunea prezintă anumite caracteristici atipice, caz în care medicul poate recomanda o nouă dermatoscopie după câteva luni pentru a observa eventualele modificări;
• există suspiciunea unei leziuni maligne, situație în care poate fi indicată excizia chirurgicală și examinarea histopatologică pentru confirmarea diagnosticului.

Este important de înțeles că recomandarea unei excizii nu înseamnă automat că pacientul are cancer de piele. În multe cazuri, intervenția este efectuată tocmai pentru clarificarea diagnosticului și pentru eliminarea unei leziuni cu potențial de transformare.

Poate fi repetată dermatoscopia?

Da. Unul dintre cele mai mari avantaje ale dermatoscopiei este faptul că poate fi repetată ori de câte ori este necesar, fără riscuri pentru pacient.

Pentru persoanele cu numeroase alunițe, nevi atipici sau antecedente personale ori familiale de melanom, monitorizarea periodică reprezintă o parte importantă a strategiei de prevenție. Compararea aspectului unei leziuni la intervale regulate permite identificarea unor modificări subtile care nu ar putea fi observate prin simpla examinare cu ochiul liber.

În cadrul Elytis Hospital, medicul dermatolog stabilește frecvența controalelor în funcție de profilul individual al fiecărui pacient, astfel încât monitorizarea să fie adaptată riscului și caracteristicilor leziunilor cutanate.

Dermatoscopie sau biopsie? Care este diferența? 

Dermatoscopia și biopsia sunt două investigații diferite, dar complementare. Deși ambele sunt utilizate în evaluarea leziunilor cutanate, ele au scopuri distincte și nu se exclud reciproc. Dermatoscopia reprezintă primul pas în evaluarea unei alunițe sau a unei leziuni suspecte, în timp ce biopsia și examenul histopatologic sunt utilizate atunci când este necesară confirmarea diagnosticului.

În practică, majoritatea pacienților care se prezintă la dermatolog pentru verificarea alunițelor au nevoie doar de consultație și dermatoscopie. Doar un procent dintre leziunile examinate prezintă caracteristici care justifică efectuarea unei biopsii sau excizia completă pentru analiză microscopică.

Ce este dermatoscopia?

Dermatoscopia este o metodă de examinare neinvazivă care permite medicului dermatolog să analizeze în detaliu structurile unei leziuni cutanate, fără a afecta pielea. Cu ajutorul dermatoscopului, specialistul poate identifica modele de pigmentare, vase de sânge și alte caracteristici care orientează diagnosticul și permit diferențierea între leziunile benigne și cele suspecte.

Rezultatele sunt disponibile imediat, iar investigația nu provoacă durere, nu necesită anestezie și nu lasă cicatrici.

Ce este biopsia cutanată?

Biopsia este o procedură prin care medicul prelevează parțial sau complet o leziune cutanată pentru a fi analizată la microscop de către medicul anatomopatolog. Examenul histopatologic reprezintă metoda prin care poate fi confirmat sau exclus cu certitudine diagnosticul unei formațiuni maligne.

Procedura se efectuează sub anestezie locală și este recomandată doar atunci când există suspiciuni clinice sau dermatoscopice ori când natura unei leziuni nu poate fi stabilită cu suficientă certitudine prin examinarea clinică.

Dermatoscopie versus biopsie – principalele diferențe

Caracteristică	Дерматоскопия	Biopsie cutanată
Scop	Evaluarea clinică a leziunii	Confirmarea diagnosticului
Tipul procedurii	Neinvazivă	Invazivă
Durere	Nu	Minime, datorită anesteziei locale
Necesită anestezie	Nu	Da
Lasă cicatrice	Nu	Poate rămâne o cicatrice discretă
Rezultat	Imediat	După analiza histopatologică
Poate confirma cu certitudine un cancer de piele?	Nu	Da

Acest tabel evidențiază faptul că cele două investigații nu sunt concurente, ci au roluri diferite în procesul de diagnostic.

Este suficientă dermatoscopia pentru depistarea cancerului de piele?

Dermatoscopia este una dintre cele mai performante metode de evaluare clinică a leziunilor cutanate și contribuie semnificativ la depistarea precoce a melanomului și a altor tipuri de cancer de piele. Cu toate acestea, investigația nu poate confirma singură existența unui cancer.

Atunci când medicul identifică o leziune cu aspect suspect, recomandarea poate fi excizia acesteia și efectuarea examenului histopatologic. Analiza microscopică a țesutului este singura metodă care stabilește diagnosticul de certitudine și oferă informații despre tipul leziunii, gradul de extindere și alte caracteristici importante pentru alegerea tratamentului.

În schimb, dacă dermatoscopia evidențiază caracteristici specifice unei leziuni benigne, iar contextul clinic nu ridică suspiciuni, biopsia nu este necesară în majoritatea cazurilor. Pacientul poate primi recomandarea de monitorizare periodică și reevaluare la intervalele stabilite de medic.

De ce este importantă dermatoscopia înaintea unei biopsii?

Dermatoscopia ajută medicul dermatolog să decidă dacă o leziune necesită într-adevăr excizie sau poate fi urmărită în timp. Astfel, sunt evitate numeroase intervenții chirurgicale inutile asupra unor alunițe complet benigne și sunt identificate mai rapid leziunile care necesită tratament.

Mai mult, în cazul pacienților care prezintă zeci sau chiar sute de alunițe, dermatoscopia permite selectarea leziunilor cu cel mai mare grad de suspiciune, reducând numărul procedurilor invazive și orientând decizia terapeutică.

De reținut: Dermatoscopia și biopsia nu se exclud reciproc, ci se completează. Dermatoscopia este investigația care permite identificarea precoce a leziunilor suspecte și stabilește dacă sunt necesare investigații suplimentare. Atunci când există suspiciunea unui cancer de piele, diagnosticul definitiv este confirmat prin examen histopatologic, după excizia sau biopsierea leziunii.

Cum poți reduce riscul de cancer de piele? 

Deși nu toate formele de cancer de piele pot fi prevenite, adoptarea unor măsuri simple și consecvente poate reduce semnificativ riscul de apariție a acestora și poate contribui la depistarea lor într-un stadiu incipient. Expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UV), fie că provin de la soare, fie de la aparatele de bronzat, reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili. Din acest motiv, prevenția începe prin protejarea pielii și prin monitorizarea atentă a oricăror modificări apărute la nivelul acesteia.

Pe lângă protecția solară, controalele dermatologice periodice și autoexaminarea pielii joacă un rol esențial în identificarea timpurie a leziunilor suspecte. Atunci când melanomul și celelalte tipuri de cancer de piele sunt diagnosticate în stadii incipiente, opțiunile terapeutice sunt mai eficiente, iar prognosticul este, în general, mai favorabil.

Protejează-ți pielea de radiațiile ultraviolete

Expunerea repetată și neprotejată la radiațiile UV favorizează deteriorarea ADN-ului celulelor pielii și crește riscul apariției melanomului, carcinomului bazocelular și carcinomului spinocelular. De aceea, specialiștii recomandă adoptarea unor măsuri de fotoprotecție pe tot parcursul anului, nu doar în timpul vacanțelor la mare.

Pentru a reduce expunerea la radiațiile ultraviolete:

• aplică o cremă cu factor de protecție solară (SPF) cu spectru larg înainte de expunerea la soare și reaplic-o conform recomandărilor producătorului, mai ales după înot sau transpirație abundentă;
• evită expunerea prelungită la soare în intervalul în care radiațiile UV sunt cele mai intense;
• poartă haine cu mâneci lungi, pălărie cu boruri largi și ochelari de soare cu protecție UV atunci când petreci mult timp în aer liber;
• caută zone umbrite atunci când este posibil, fără a considera însă că umbra oferă protecție completă împotriva radiațiilor ultraviolete.

Află ce recomandă Dr. Daniela Elena Semen, medic specialist Oncologie, referitor la expunerea la soare.

Evită utilizarea solarului

Bronzul obținut în saloanele de bronzare nu este mai sigur decât expunerea la soare. Aparatele de bronzat emit radiații ultraviolete care contribuie la îmbătrânirea prematură a pielii și cresc riscul de cancer cutanat, în special atunci când sunt utilizate frecvent sau de la vârste tinere.

Renunțarea la utilizarea solarului reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție, indiferent de vârstă sau de tipul de piele.

Examinează-ți pielea în mod regulat

Autoexaminarea pielii nu înlocuiește consultația dermatologică, însă poate ajuta la observarea modificărilor apărute între două controale medicale.

Este recomandat ca, aproximativ o dată pe lună, să examinezi întreaga suprafață a corpului, inclusiv scalpul, spatele, tălpile, spațiile dintre degete și alte zone greu accesibile. Dacă observi o aluniță nouă, o modificare de culoare, formă sau dimensiune ori o leziune care arată diferit față de celelalte, programează un consult dermatologic.

Fotografierea periodică a alunițelor poate fi utilă pentru compararea aspectului lor în timp, însă imaginile realizate acasă nu pot înlocui evaluarea efectuată prin dermatoscopie.

Programează controale dermatologice periodice

Multe leziuni cutanate suspecte sunt descoperite în timpul unui control dermatologic de rutină, înainte ca pacientul să observe modificări evidente.

Persoanele cu numeroase alunițe, nevi atipici, antecedente familiale de melanom, istoric personal de cancer de piele sau expunere intensă la radiațiile UV ar trebui să efectueze controale dermatologice regulate, conform recomandărilor medicului. Frecvența acestora diferă de la un pacient la altul și este stabilită în funcție de profilul individual de risc.

Adoptă obiceiuri care contribuie la sănătatea pielii

Prevenția cancerului de piele nu înseamnă doar evitarea expunerii excesive la soare. Un stil de viață echilibrat și atenția acordată sănătății pielii pot avea un impact pozitiv pe termen lung.

Este recomandat să:

• tratezi cu atenție arsurile solare și să eviți repetarea acestora;
• protejezi copiii de expunerea excesivă la radiațiile UV, deoarece arsurile severe din copilărie cresc riscul de melanom la vârsta adultă;
• nu ignori leziunile care nu se vindecă sau care își modifică aspectul;
• soliciți un consult dermatologic înainte de a încerca îndepărtarea unor formațiuni cutanate prin metode improvizate sau produse cumpărate fără recomandarea medicului.

Tabel: Cele mai importante măsuri pentru prevenirea cancerului de piele

Măsură de prevenție	De ce este importantă?
Utilizarea zilnică a protecției solare	Reduce efectele nocive ale radiațiilor UV asupra pielii.
Evitarea expunerii excesive la soare	Diminuează riscul apariției leziunilor precanceroase și al cancerului cutanat.
Evitarea solarului	Reduce expunerea la radiații UV artificiale.
Autoexaminarea lunară a pielii	Permite observarea precoce a modificărilor suspecte.
Dermatoscopia și controlul dermatologic periodic	Favorizează depistarea timpurie a melanomului și a altor tipuri de cancer de piele.
Prezentarea rapidă la medic când apare o modificare	Crește șansele unui diagnostic și tratament precoce.

Cine ar trebui să facă anual un control dermatoscopic? 

Nu există o recomandare universală privind frecvența dermatoscopiei, deoarece necesitatea controalelor depinde de istoricul medical, numărul și tipul alunițelor, factorii de risc și rezultatele evaluărilor anterioare. În timp ce unele persoane au nevoie doar de consultații ocazionale, altele pot beneficia de monitorizare periodică prin dermatoscopie pentru depistarea precoce a eventualelor modificări.

Medicul dermatolog stabilește intervalul optim dintre controale în funcție de profilul fiecărui pacient. Pentru persoanele cu risc crescut de cancer de piele, evaluarea regulată poate reprezenta una dintre cele mai eficiente metode de identificare timpurie a leziunilor suspecte.

Persoanele cu numeroase alunițe

Pacienții care au un număr mare de alunițe prezintă un risc mai mare de a dezvolta leziuni atipice, iar identificarea modificărilor poate fi dificilă fără un control dermatologic. În aceste situații, dermatoscopia permite compararea aspectului leziunilor în timp și evidențierea modificărilor subtile care nu pot fi observate cu ușurință în timpul autoexaminării.

Persoanele cu nevi atipici

Nevii atipici au caracteristici diferite față de alunițele obișnuite și pot necesita monitorizare periodică. Deși majoritatea nu se transformă în melanom, prezența lor justifică, adesea, un plan de supraveghere individualizat stabilit de medicul dermatolog.

Persoanele cu antecedente personale sau familiale de melanom

Dacă ai fost diagnosticat în trecut cu melanom sau cu un alt tip de cancer de piele, riscul apariției unor noi leziuni poate fi mai mare decât în populația generală. De asemenea, existența unui istoric familial de melanom reprezintă un factor de risc important, motiv pentru care medicul poate recomanda controale dermatoscopice regulate.

Persoanele cu pielea deschisă la culoare

Persoanele cu fototip cutanat deschis, păr blond sau roșcat, ochi albaștri ori verzi și tendința de a face arsuri solare prezintă o sensibilitate mai mare la efectele radiațiilor ultraviolete. În cazul acestora, monitorizarea periodică poate contribui la depistarea precoce a modificărilor cutanate.

Persoanele expuse frecvent la radiațiile UV

Activitățile profesionale sau recreative desfășurate în aer liber, expunerea repetată la soare fără protecție adecvată și utilizarea solarului cresc riscul apariției leziunilor cutanate. Pentru aceste persoane, controalele dermatologice regulate reprezintă o măsură importantă de prevenție.

Persoanele cu sistem imunitar slăbit

Pacienții care urmează tratamente imunosupresoare, au suferit un transplant de organ sau prezintă afecțiuni care afectează funcționarea sistemului imunitar pot avea un risc mai mare de a dezvolta anumite forme de cancer cutanat. În aceste cazuri, monitorizarea dermatologică este adaptată situației fiecărui pacient.

Cât de des este recomandată dermatoscopia?

Nu există un interval standard valabil pentru toate persoanele. Frecvența controalelor este stabilită individual, în urma consultației dermatologice.

Categoria de pacienți	Recomandare generală*
Persoane fără factori de risc și fără leziuni suspecte	Conform recomandării medicului dermatolog sau dacă apar modificări ale pielii
Persoane cu numeroase alunițe	Monitorizare periodică, stabilită individual
Pacienți cu nevi atipici	Controale regulate, în funcție de recomandarea medicului
Antecedente personale de melanom sau cancer de piele	Plan de monitorizare personalizat
Istoric familial de melanom	Evaluare periodică, adaptată nivelului de risc
Persoane cu expunere intensă la radiații UV	Controale regulate, în funcție de factorii de risc

*Frecvența exactă a controalelor este stabilită exclusiv de medicul dermatolog, în funcție de istoricul medical și de caracteristicile fiecărui pacient.

De ce este importantă monitorizarea în timp?

În multe situații, nu aspectul unei alunițe la un moment dat este cel mai important, ci modul în care aceasta evoluează. O leziune care își păstrează caracteristicile de-a lungul timpului are, de regulă, un comportament diferit față de una care se modifică progresiv.

Prin comparația dintre evaluările succesive, medicul poate identifica modificări subtile ale dimensiunii, culorii, structurii sau conturului unei alunițe și poate decide dacă este necesară doar continuarea monitorizării sau dacă se impun investigații suplimentare.

De reținut: Dermatoscopia nu este doar o investigație utilizată atunci când apare o problemă. Pentru persoanele cu risc crescut, aceasta reprezintă o metodă eficientă de monitorizare pe termen lung, contribuind la depistarea precoce a melanomului și a altor tipuri de cancer de piele. Respectarea intervalelor de control recomandate de medic este la fel de importantă ca protecția solară și autoexaminarea regulată a pielii.

10 Greșeli frecvente care întârzie diagnosticul melanomului 

Melanomul și alte forme de cancer de piele pot fi tratate cu rezultate foarte bune atunci când sunt diagnosticate în stadii incipiente. Cu toate acestea, în practică, numeroși pacienți ajung la medic după luni sau chiar ani de la apariția primelor modificări ale unei alunițe. De cele mai multe ori, întârzierea nu este cauzată de lipsa simptomelor, ci de interpretarea greșită a semnelor de alarmă sau de amânarea consultației dermatologice.

Cunoașterea celor mai frecvente greșeli îi poate ajuta pe pacienți să reacționeze la timp și să solicite evaluarea unui medic dermatolog înainte ca o leziune suspectă să evolueze.

1. Aștepți ca alunița să doară

Una dintre cele mai răspândite concepții greșite este că o aluniță devine periculoasă doar atunci când provoacă durere. În realitate, majoritatea melanoamelor aflate în stadii incipiente nu sunt dureroase și nu determină alte simptome evidente.

Durerea, sângerarea sau ulcerația pot apărea în stadii mai avansate ale bolii. De aceea, modificările de culoare, formă, dimensiune sau aspect sunt mult mai importante decât prezența durerii și justifică efectuarea unei dermatoscopii.

2. Consideri că toate alunițele sunt la fel

Mulți oameni au zeci de alunițe și presupun că toate sunt benigne doar pentru că au fost prezente de mulți ani. Totuși, fiecare aluniță trebuie evaluată individual.

Dacă una dintre ele începe să arate diferit față de celelalte sau își modifică aspectul în timp, este recomandată evaluarea dermatologică. Tocmai de aceea, medicii folosesc atât regula ABCDE, cât și semnul „Rățuștii celei urâte” pentru identificarea leziunilor suspecte.

3. Amâni consultația pentru că modificările par minore

O schimbare discretă de culoare sau o creștere lentă a unei alunițe poate părea lipsită de importanță. Totuși, modificările subtile sunt adesea cele mai greu de observat și pot reprezenta primele semne ale unei transformări maligne.

În loc să urmărești evoluția unei leziuni luni de zile fără o evaluare medicală, este recomandat să programezi un consult dermatologic atunci când observi orice modificare persistentă.

4. Te bazezi exclusiv pe fotografii sau informații de pe internet

Fotografiile și informațiile disponibile online pot fi utile pentru educație, însă nu pot înlocui examenul clinic și dermatoscopia. Două alunițe pot avea un aspect asemănător în fotografii, dar caracteristici complet diferite atunci când sunt examinate cu dermatoscopul.

Autodiagnosticarea sau compararea leziunilor cu imagini găsite pe internet poate întârzia prezentarea la medic și poate crea fie o falsă senzație de siguranță, fie îngrijorări nejustificate.

5. Îți verifici doar zonele vizibile ale corpului

Melanomul poate apărea și în zone greu accesibile privirii, precum spatele, scalpul, partea posterioară a coapselor, tălpile sau spațiile dintre degete.

În timpul autoexaminării este important să verifici întreaga suprafață a pielii sau să soliciți ajutorul unui membru al familiei pentru zonele pe care nu le poți observa singur. În cadrul unui control dermatologic, medicul poate examina sistematic toate regiunile corpului și poate identifica leziuni pe care pacientul nu le-a observat.

6. Nu folosești protecție solară deoarece nu mergi la plajă

Expunerea la radiațiile ultraviolete nu are loc doar în timpul concediilor. Activitățile zilnice desfășurate în aer liber, condusul, sportul sau munca în exterior contribuie la acumularea expunerii la UV de-a lungul vieții.

Protecția solară este recomandată ori de câte ori pielea este expusă la radiațiile ultraviolete, indiferent de anotimp sau de destinația în care te afli.

7. Încerci să îndepărtezi singur o leziune cutanată

Aplicarea unor soluții cumpărate fără recomandare medicală, utilizarea remediilor „naturiste” sau încercarea de a îndepărta o aluniță acasă pot întârzia diagnosticul și pot complica evaluarea ulterioară.

Orice leziune care ridică suspiciuni trebuie examinată mai întâi de un medic dermatolog. Dacă este necesară îndepărtarea acesteia, procedura trebuie efectuată în condiții medicale, iar țesutul poate fi trimis pentru examen histopatologic.

8. Nu mergi la control pentru că nu ai antecedente familiale

Deși istoricul familial reprezintă un factor de risc important, numeroase cazuri de melanom apar la persoane fără rude diagnosticate cu această afecțiune.

Riscul este influențat și de alți factori, precum expunerea la radiațiile UV, numărul mare de alunițe, fototipul cutanat sau antecedentele personale. Din acest motiv, orice modificare suspectă trebuie evaluată indiferent de istoricul familial.

9. Consideri că persoanele tinere nu pot dezvolta melanom

Melanomul este mai frecvent la adulți, însă poate apărea și la persoane tinere. Vârsta nu exclude riscul de apariție a cancerului de piele, iar modificările suspecte trebuie investigate indiferent de anii pacientului.

Obiceiurile de protecție solară și controalele dermatologice periodice sunt importante la orice vârstă, mai ales pentru persoanele cu factori de risc.

10. Ignori recomandările de monitorizare ale medicului

Atunci când medicul recomandă reevaluarea unei alunițe peste câteva luni, această recomandare este parte integrantă a procesului de diagnostic. Unele modificări pot deveni evidente doar prin compararea imaginilor dermatoscopice realizate la intervale diferite.

Respectarea programului de monitorizare permite identificarea timpurie a schimbărilor și reduce riscul ca o leziune suspectă să evolueze fără a fi observată.

De reținut: Cele mai multe întârzieri în diagnosticul melanomului nu sunt cauzate de lipsa simptomelor, ci de amânarea consultului dermatologic. O modificare aparent minoră poate avea nevoie doar de monitorizare, însă singura modalitate de a afla acest lucru este evaluarea realizată de un medic dermatolog.

Mituri despre dermatoscopie și cancerul de piele 

În jurul alunițelor, dermatoscopiei și cancerului de piele circulă numeroase informații incomplete sau incorecte. Unele dintre acestea îi determină pe pacienți să amâne consultația dermatologică, iar altele creează îngrijorări inutile. Cunoașterea faptelor bazate pe dovezi medicale este esențială pentru luarea unor decizii corecte privind sănătatea pielii.

Mit: „Dacă o aluniță nu mă doare, înseamnă că este sănătoasă.”

Realitate: Durerea nu este un criteriu prin care poate fi apreciat riscul unei alunițe. În stadiile incipiente, majoritatea melanoamelor și a altor forme de cancer de piele nu provoacă durere, mâncărime sau alte simptome evidente.

Mult mai importante sunt modificările de formă, culoare, dimensiune sau aspect, precum și apariția unei leziuni care arată diferit față de celelalte. Orice schimbare observată la nivelul unei alunițe justifică o evaluare prin dermatoscopie.

Mit: „Dacă ating sau verific o aluniță, aceasta se poate transforma în cancer.”

Realitate: Examinarea unei alunițe nu determină transformarea acesteia în cancer. Dermatoscopia presupune doar observarea leziunii cu ajutorul unui dispozitiv optic și nu modifică în niciun fel structura pielii.

De asemenea, examinarea dermatologică sau excizia unei leziuni suspecte nu favorizează răspândirea cancerului. Din contră, evaluarea și tratamentul efectuate la timp cresc șansele unui diagnostic precoce și ale unei intervenții eficiente.

Mit: „Doar alunițele mari sunt periculoase.”

Realitate: Dimensiunea este doar unul dintre criteriile utilizate în evaluarea unei leziuni cutanate. Există melanoame diagnosticate în stadii incipiente care au dimensiuni reduse, după cum există și alunițe mari care sunt complet benigne.

Medicul dermatolog analizează ansamblul caracteristicilor unei leziuni, nu doar diametrul acesteia.

Mit: „Dacă am pielea închisă la culoare, nu pot face cancer de piele.”

Realitate: Persoanele cu fototip cutanat închis au, în general, un risc mai mic de a dezvolta anumite forme de cancer de piele comparativ cu persoanele cu pielea foarte deschisă. Totuși, riscul nu este absent.

Cancerul de piele poate apărea la orice persoană, indiferent de culoarea pielii, motiv pentru care modificările suspecte trebuie evaluate indiferent de fototip.

Mit: „Cancerul de piele apare doar la persoanele în vârstă.”

Realitate: Deși incidența crește odată cu înaintarea în vârstă, melanomul poate apărea și la adulți tineri, iar în cazuri rare și la persoane mai tinere. Expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete și arsurile solare repetate din copilărie pot influența riscul de apariție a bolii mai târziu în viață.

De aceea, protecția solară și monitorizarea alunițelor sunt importante la orice vârstă.

Mit: „Dermatoscopia poate confirma singură diagnosticul de cancer.”

Realitate: Dermatoscopia este una dintre cele mai valoroase metode de evaluare a leziunilor cutanate și contribuie la identificarea precoce a formațiunilor suspecte. Totuși, ea nu stabilește singură diagnosticul de certitudine.

Atunci când există suspiciunea unui cancer de piele, confirmarea se realizează prin examen histopatologic, după biopsia sau excizia leziunii.

Mit: „Dacă medicul recomandă excizia unei alunițe, înseamnă că am cancer.”

Realitate: Recomandarea de a îndepărta o aluniță nu înseamnă automat că aceasta este malignă. În multe situații, excizia este indicată pentru clarificarea diagnosticului sau pentru prevenirea unor complicații viitoare.

Numeroase leziuni excizate se dovedesc a fi benigne după analiza histopatologică.

Mit: „Dacă folosesc cremă cu SPF, pot sta la soare oricât.”

Realitate: Protecția solară reduce efectele radiațiilor ultraviolete, însă nu oferă protecție completă. Expunerea prelungită la soare, chiar și atunci când este utilizată cremă cu SPF, poate afecta pielea.

Protecția eficientă presupune asocierea cremei cu SPF cu evitarea expunerii excesive la soare, purtarea hainelor adecvate și limitarea timpului petrecut în intervalele cu radiații UV intense.

Mit: „Dermatoscopia este necesară doar dacă observ o problemă.”

Realitate: Pentru persoanele cu numeroase alunițe, antecedente familiale de melanom, nevi atipici sau alți factori de risc, dermatoscopia poate face parte din monitorizarea periodică recomandată de medic, chiar și în absența simptomelor.

Controlul preventiv permite identificarea unor modificări foarte discrete, înainte ca acestea să devină evidente sau să producă simptome.

Întrebări frecvente despre dermatoscopie 

Dermatoscopia doare?

Nu. Dermatoscopia este o investigație complet nedureroasă și neinvazivă. Medicul examinează pielea cu ajutorul unui dermatoscop, fără a efectua incizii sau alte manevre care să provoace disconfort. În majoritatea cazurilor, pacientul nu simte nimic în timpul examinării.

Cât durează o dermatoscopie?

Durata investigației depinde de numărul leziunilor care trebuie evaluate. Examinarea unei singure alunițe poate dura doar câteva minute, în timp ce un control complet al pielii durează, de regulă, între 20 și 30 de minute.

Este necesară o pregătire înainte de investigație?

Nu este nevoie de o pregătire specială. Este recomandat doar să eviți aplicarea cremelor, uleiurilor sau machiajului pe zona care urmează să fie examinată în ziua consultației și să informezi medicul dacă ai observat modificări recente ale unei alunițe.

Pot face dermatoscopie vara?

Da. Dermatoscopia poate fi efectuată în orice perioadă a anului, inclusiv în timpul verii. Dacă observi o modificare a unei alunițe înainte sau în timpul concediului, nu este recomandat să amâni consultația până la sfârșitul sezonului cald.

Dermatoscopia este sigură în timpul sarcinii?

Da. Dermatoscopia nu utilizează radiații și nu implică administrarea de substanțe de contrast sau medicamente. Din acest motiv, investigația poate fi efectuată și în timpul sarcinii, atunci când medicul consideră că este indicată.

Se poate face dermatoscopie la copii?

Da. Dermatoscopia poate fi utilizată și pentru evaluarea leziunilor cutanate la copii. Necesitatea investigației este stabilită de medicul dermatolog, în funcție de aspectul leziunii, istoricul copilului și motivele prezentării la consultație.

Cât de des ar trebui să îmi verific alunițele?

Nu există un interval valabil pentru toată lumea. Persoanele fără factori de risc pot avea nevoie doar de controale ocazionale sau atunci când observă modificări ale pielii. Pentru pacienții cu numeroase alunițe, nevi atipici, antecedente familiale de melanom sau istoric personal de cancer de piele, medicul poate recomanda monitorizare periodică.

Dacă medicul recomandă excizia unei alunițe, înseamnă că am cancer?

Nu. În multe situații, excizia este recomandată pentru clarificarea diagnosticului sau pentru prevenirea unor complicații. Numeroase leziuni îndepărtate chirurgical sunt confirmate ulterior ca fiind benigne prin examen histopatologic.

Dermatoscopia poate depista toate tipurile de cancer de piele?

Dermatoscopia este una dintre cele mai eficiente metode de evaluare a leziunilor cutanate și ajută la identificarea formațiunilor suspecte. Totuși, diagnosticul de certitudine al unui cancer de piele este stabilit prin examen histopatologic atunci când acesta este necesar.

Pot fotografia alunițele și să le monitorizez singur?

Fotografiile realizate periodic pot fi utile pentru observarea unor modificări în timp, însă nu pot înlocui consultația dermatologică. Multe modificări sunt vizibile doar prin dermatoscopie, iar interpretarea imaginilor necesită experiența unui medic dermatolog.

Ce fac dacă observ o aluniță care și-a schimbat aspectul?

Este recomandat să programezi cât mai curând un consult dermatologic. Nu încerca să stabilești singur dacă modificarea este periculoasă și nu aplica tratamente sau soluții pentru îndepărtarea leziunii fără recomandarea medicului. O evaluare efectuată la timp poate clarifica natura leziunii și, dacă este necesar, poate permite inițierea precoce a tratamentului.

Unde pot face o dermatoscopie?

Dermatoscopia se efectuează în cadrul consultației de dermatologie, utilizând echipamente dedicate și interpretarea unui medic dermatolog. În cadrul Elytis Hospital, pacienții beneficiază de evaluarea leziunilor cutanate și de recomandări personalizate privind monitorizarea sau investigațiile suplimentare, atunci când acestea sunt necesare.

În cadrul Elytis Hospital, consultația de dermatologie și examinarea prin dermatoscopie sunt realizate de medici cu experiență, care stabilesc conduita potrivită în funcție de caracteristicile fiecărui pacient și ale fiecărei leziuni cutanate. Un control efectuat la momentul potrivit poate contribui la identificarea precoce a modificărilor suspecte și la alegerea celor mai bune opțiuni de monitorizare sau tratament.

Dacă ai observat modificări ale unei alunițe sau dorești un control preventiv al pielii, programează o consultație la Elytis Hospital și discută cu un medic dermatolog despre cea mai potrivită strategie de monitorizare pentru tine.

Ultima revizuire: 2.07.2026

Referințe: 

• American Academy of Dermatology Association. Melanoma Clinical Guideline. American Academy of Dermatology, https://www.aad.org/practicecenter/quality/clinical-guidelines/melanoma. 
• American Academy of Dermatology Association. What to Look For: ABCDEs of Melanoma. American Academy of Dermatology, https://www.aad.org/public/diseases/skin-cancer/find/at-risk/abcdes.
• DermNet New Zealand. Dermoscopy (Dermatoscopy). DermNet NZ, https://dermnetnz.org/topics/dermoscopy.
• European Association of Dermato-Oncology (EADO), European Dermatology Forum (EDF), and European Organisation for Research and Treatment of Cancer (EORTC). European Guideline for the Diagnosis of Cutaneous Melanoma. European Journal of Cancer, vol. 215, 2025, https://eado.org/files/2025/01/2024-EADO-CMGuideline-Diagnostics-EJC.pdf.
• Michielin, Olivier, et al. Cutaneous Melanoma: ESMO Clinical Practice Guideline for Diagnosis, Treatment and Follow-up. Annals of Oncology, European Society for Medical Oncology, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7618628/.
• National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Skin Cancer: Quality Statement 3 – Dermoscopy. NICE, https://www.nice.org.uk/guidance/QS130/chapter/quality-statement-3-dermoscopy.