Vitamina A – pentru o vedere sănătoasă

Vitamina A este cunoscuta şi ca vitamina vederii. Este o vitamină liposolubilă. Este una din vitaminele care se stocheaza în trupul uman. Ea poate fi găsită sub doua forme: vitamina A obişnuita (retinol) şi  β-carotenul (provitamina A).

Vitamina A obişnuită (retinolul) este forma biologic activă a vitaminei A. Mai este uneori numită vitamina A1. Vitamina A (retinolul) se absoarbe în organism la nivelul intestinului subţire în prezenţa mineralelor şi a sărurilor biliare. Stocarea ei se face în ficat (capacitatea de stocare a ficatului pentru vitamina A este de 20 mg/l). Depozitele din ficat pot fi diminuate datorită stresului şi a consumului de alcool.

Provitamina A (β-carotenul) este forma de stocare a vitaminei A. Mai este uneori denumită vitamina A2. Provitamina A este absorbită în organism în acelaşi mod ca şi retinolul, iar dacă necesităţile o impun, este transformată în retinol chiar la nivel intestinal.

Acţiunile vitaminei A:

– ajuta la cicatrizarea ulceratiilor corneei si previne cataracta

– protejeaza pigmentarea retinei

– este benefica in conjunctivita

– stimuleaza imunitatea avand rol in multiplicarea celulelor si in formarea tesuturilor

– permite regenerarea mucusului

– protejeaza organismul impotriva cancerului

– previne deshidratarea pielii (are efect benefic in caz de psoriazis) si asigura vitalitate parului, dintilor si gingiilor

– este hepatoprotectoare

– sustine impreuna cu vitamina E functia genitala

– are un rol important, impreuna cu alte vitamine, in functionarea tuturor glandelor endocrine

Carenta vitaminei A cauzeaza scaderea acuitatii vizuale nocturne, scaderea imunitatii, migrene, tulburari digestive, astenie, anemie,dismenoree, fragilizarea emailului dentar. Cauza carentei este, cel mai frecvent, alimentatia necorespunzatoare.

Excesul vitaminei A da stari de greata, voma, anorexie, uscarea pielii, caderea parului, oboseala, menstruatii neregulate, cefalee. Apare in principal in cazul administrarii vitaminei de sinteza.

Dozele recomandate:

– copii – 0,5 mg

– adolescenti – 1 mg

– femei insarcinate sau care alapteaza – 1,7 mg

– adulti – 1,4 mg

Sursele naturale de vitamina A (retinol):

– lactate: smantana, branza proaspata, lapte matern, lapte de capra, lapte de vaca, lapte de oaie, lapte de bivolita, iaurt, lapte batut, zer, branza degresata, unt

– galbenus de ou crud, oua intregi de gaina si rata, albus de ou crud

– polen

– uleiuri de: palmier, soia, rapita, masline, germeni de porumb, floarea soarelui

– cereale: porumb (boabe integrale), faina de porumb, fulgi de porumb, germeni si tarate de grau, orz, grau (boabe integrale)

– legume: morcovi, cartof dulce, gulii, patrunjel (radacina si frunze), ridiche de luna, telina (radacina si frunze), hrean, pastarnac, sfecla rosie, ridiche neagra, spanac, andive, salata, praz, broccoli, dovleac, rosii, castraveti, fasole verde (pastai), dovlecei, papadie (frunze si tije)

– oleaginoase: mazare verde, fasole alba (boabe uscate), soia (boabe uscate), naut (boabe uscate)

– fructe: caise uscate, pepene galben, caise proaspete, scoruse dulci, catina alba, mango, papaya, fistic, migdale, prune, visine, corcoduse, mure, pepene verde, mandarine

Sursele naturale de provitamina A (β – caroten):

– lactate: branza proaspata, smantana, lapte de capra, lapte de vaca, unt

– ou de rata (intreg), galbenus de ou crud, ou de gaina (intreg)

– uleiuri de: palmier, soia, rapita, masline, germeni de porumb, floarea soarelui, cocos

– cereale: porumb (boabe integrale), faina de porumb, fulgi de porumb, grau (boabe integrale)

– legume: cartof dulce, morcovi, gulii, patrunjel (radacina si frunze), ridiche de luna, hrean, pastarnac, telina (radacina si frunze), sfecla rosie, papadie (frunze si tije), spanac, andiva, salata, praz, broccoli, sparanghel, varza de Bruxelles, varza alba, dovleac, rosii, castraveti, fasole verde (pastai), dovlecei, vinete

– oleaginoase: mazare verde, fasole alba (boabe uscate), soia (boabe uscate), naut (boabe uscate), linte (boabe uscate)

– fructe: caise uscate si proaspete, pepene galben, mango, prune, visine, corcoduse, piersici, cirese, mure, agrise, coacaze negre, afine, struguri, stafide, fistic, migdale dulci, nuci pecan, nuci caju, nuci, alune de padure, pepene verde, grepfruit, papaya, curmale uscate, ananas, smochine uscate, mandarine, portocale, kiwi, avocado, rodii, banane

Plantele medicinale care contin vitamina A:

– alge marine si alge brune

– anason (fructe), fragi de camp si de padure (fructe), dud alb si dud negru (fructe), maces (fructe), mur (fructe), craite (flori), galbenele(partea aeriana), trei frati patati (partea aeriana)

– frunzele urmatoarelor plante: ciubotica-cucului, dud alb si negru, nalba mare, nopticioasa, patlagina, papadie, plamanarica, trifoiste,urzica

– radacina urmatoarelor plante: ginseng spinos, urzica

– semintele de schinduf si talpa-gastei