ADN-ul uman poate fi modificat de către experienţele trăite în copilărie

Primii ani din viaţă sunt extrem de importanţi pentru orice viitor adult, deoarece experientele trăite  în copilarie sunt capabile să schimbe organismul la nivel genetic, susţin oamenii de ştiinţă.

Aceştia au afirmat că pot determina cu exactitate dacă grupul de gene responsabil pentru reglarea inflamaţiilor este alterat de anumite evenimente cheie din copilărie. Practic, aceste evenimente ar putea sta la baza dezvoltării bolilor de la maturitate.

Pentru a determina dacă sunt prezente schimbări epigenetice, cercetătorii norvegieni au analizat sute de gene asociate inflamaţiilor. Chiar dacă genomul ADN-ului pare a fi de neschimbat, cercetătorii au descoperit că unele gene continuă să se modifice prin intermediul procesului epigenetic.

Una dintre cele mai cunoscute forme de proces epigenetic este metilarea, proces în timpul căruia un grup de metili este adăugat structurii ADN, astfel fiind modificate anumite funcţii.

Oamenii de ştiinţă au reuşit prin intermediul metilării şi a epigeneticii să revoluţioneze modul în care este interpretată amprenta genetică. Practic, oamenii ar putea deţine în organism gene care în viitor pot provoca probleme de sănătate grave.

Pe tot parcursul studiului au fost analizate informaţiile a 500 de participanţi la studiu. În timpul prelevării probelor de sânge au fost analizate 114 gene asociate proceselor imune de reglare a inflamaţiilor.

Metilaţia descoperită în 9 dintre aceste gene era legată de statutul persoanei în copilărie, absenţa părinţilor şi chiar anotimpul în care persoana s-a născut. Astfel, prin identificarea anumitor experienţe din copilărie, cercetătorii au putut detecta dacă una dintre cele 9 gene inflamatorii este activă sau inactivă.