Tratarea scoliozei prin kinetoterapie

Tratamentul care se efectuează prin mijloacele kinetoterapiei se întinde în general pe mai multe luni sau chiar ani, în raport cu vârsta si deformaţiile prezente. Acesta se reia chiar şi în caz de reuşită. De asemenea, evaluarea persoanei tratate va fi făcută continuu, iar la copii, până la sfârşitul perioadei de creştere.

Persoanele cu scolioză pot apela cu încredere la tratamentele kinetoterapeutice, deoarece posedă nenumarate mijloace şi tehnici de îmbunătăţire a stării de sănătate, cum ar fi: diferite tehnici de masaj şi de stretching – întinderi ale părţilor moi (tegument, fascii, muşchi, tendoane etc.) astfel încât să se realizeze o „dezlipire” – degajare a diferitelor planuri tisulare (masaj miofascial); educaţia posturală corectă în culcat, patrupedie, ortostatism, a activităţilor ADL din timpul zilei – în pat, bănci şcolare, la purtarea genţilor sau a altor greutăţi în mână sau pe umăr etc.; exerciţii dinamice cu scop de asuplizare articulară; exerciţii statice pentru creşterea tonusului muscular; exerciţii de corectare a respiraţiei în vederea creşterii capacităţii vitale – dobândirea mecanismului respirator în cele trei forme (abdominal, costal, sternal).

Tratamentul corectiv al scoliozei prin tehnici kinetoterapeutice

Metoda corectoare intăreşte, stabilizează şi mobilizează coloana. Tratamentul prin mişcare se referă la exerciţiile active care sa frâneze evoluţia scoliozei, exerciţii precis localizate deoarece există riscul de a favoriza formarea curburii adiacente. Muşchii ei sunt scurtaţi prin lucru în contracţie şi întindere incompletă.

Metoda translaţiei, a lui Roederer şi Ledent, constă în deplasarea spre partea corectoare, a unui segment de corp. Această translaţie se face ţinând braţele lateral pentru a putea corecta poziţia trunchiului, iar specialistul, aşezat în spatele pacientului, controlează execuţia mişcărilor. Este uşor de realizat în cazul unei scolioze în C, dar pentru o scolioză în S este nevoie de o corecţie a curburii lombare aşezând o pernă sub fese de partea concavităţii, după care se execută translaţia pentru curbura superioară;

Metoda Niederhoffer se bazează pe folosirea tensiunilor izometrice în tratarea atât a scoliozei cât şi a diverselor discopatii şi spondilozii. Prin această metodă se caută redresarea coloanei vertebrale în raport cu linia mediană, prin contracţii izometrice contra rezistenţei, egalând în felul acesta diferite tensiuni ale musculaturii spatelui (partea concavă este slabă, partea convexă prezintă tensiuni mari). Se urmareşte apropierea coloanei cât mai mult de linia mediană şi nu tonifierea musculară. În timpul tensiunii izometrice există o perioadă de contracţie progresivă urmată de o contracţie statică şi terminarea cu relaxare progresivă a musculaturii, fiecare perioadă având aceeaşi durată;

Metoda Vojta este cea mai eficientă. Se aplică pe scară largă în strainătate, dar şi la noi, de către terapeuţii Vojta pregatiţi. Exerciţiile acţionează mai ales asupra musculaturii proprii din straturile profunde ale coloanei vertebrale care nu poate fi pusă în funcţiune prin voinţa pacienţilor. Acest model de mişcare este perfect atât din punct de vedere al echilibrului muscular în jurul articulaţiilor cât şi din punct de vedere al aliniamentului osos al coloanei vertebrale şi al membrelor. Eficienţa tratamentului depinde de acceptul poziţiilor iniţiale de catre pacienţi şi profesionalismul terapeutului, contracţia musculară se derulează şi aliniamentul osos-segmentar se instalează involuntar. Deci pacientul nu are nevoie de o experienţă motorie deosebită;

Metoda Klapp foloseşte poziţia patrupedă pentru activarea musculară în condiţia unei coloane orizontale, neîncărcate;

Metoda cu mingea Bobath este metodă care foloseşte tridimensionalitatea acţionării asupra coloanei în diferite ipostaze şi poziţii cu şi fără ajutor.