Cum să evităm toxiinfecţiile alimentare

Intoxicaţia alimentară este o afecţiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene, precum bacteriile, virusurile sau paraziţii.

Alimentele pot fi contaminate în următoarele cazuri:

Pe parcursul procesului de preparare. În mod normal, organele şi ţesuturile animale pot fi colonizate pe diferite tipuri de microorganisme (în special la nivelul intestinelor), astfel că acestea pot contamina persoana care manevrează carnea;

Pe parcursul creşterii, în cazul fructelor şi legumelor, care pot fi contaminate mai ales dacă sunt folosite îngrăşămintele naturale sau dacă este folosită irigaţia cu apă dintr-o sursă contaminată;

În timpul procesului de preparare a alimentelor şi anume, în cazul persoanelor care sunt purtătoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau în cazul persoanelor bolnave, care, de asemenea, pot contamina alimentul;

Prin contaminare din mediul înconjurător, cu microorganisme patogene care se pot găsi în praf, pământ, apă. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit), Clostridium botulinium (bacterie care provoacă botulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie care în cazuri grave poate provoca diaree sanguinolentă).

Simptome şi tratament

Toxiinfecţia alimentară se manifestă prin diaree, greaţă, vărsături, dureri abdominale şi, uneori, febră. Această afecţiune este întâlnită mai frecvent la femeile gravide, copii, persoanele cu sistem imunitar scăzut şi vârstnici. Simptome gastrointestinale, precum diareea, greaţa sau vărsăturile, pot apărea şi în cazul infecţiei cu unele microorganisme din mediul înconjurător, care se răspândesc „de la om la om“ sau prin apă contaminată. Primele simptome ale toxiinfecţiei alimentare apar la câteva ore de la consumul alimentului contaminat, fiind cauzate de microorganismele care „trec prin stomac şi ajung la nivelul intestinului subţire unde se ataşează de pereţii acestuia şi încep să se multiplice“.

Unele microorganisme rămân în peretele intestinal, altele produc toxine, care sunt eliberate în circulaţia sanguină, iar altele invadează ţesuturile şi organele.

Diareea şi vărsăturile sunt, de fapt, un mecanism de apărare a organismului, care încearcă astfel să elimine microorganismele după câteva zile de la debutul bolii, astfel că nu este necesar nici un tratament medicamentos.

Pe de altă parte, persoanele care prezintă diaree severă, durere abdominală puternică, vedere „în ceaţă“, dureri musculare, ameţeală, cefalee, hipotensiune arterială, bătăi rapide ale inimii, leşin, trebuie să meargă urgent la consult medical.

În cazul în care durerea abdominală puternică se asociază cu oprirea tranzitului intestinal – lipsa scaunelor şi gazelor – este necesar un consult chirurgical de urgenţă pentru a elimina posibilitatea apariţiei unei ocluzii intestinale sau perforaţii intestinale. Pacienţii care prezintă simptome severe ale toxiinfecţiei alimentare, trebuie să efectueze, la recomandarea medicului, coprocultura, teste de sânge, teste pentru toxoplasmoză.

Pentru a preveni deshidratarea, care apare în cazul pacienţilor cu toxiinfecţie alimentară, este recomandat consumul a cel puţin doi litri de apă plată pe zi şi evitarea băuturilor carbogazoase şi a sucurilor de fructe. În momentul în care simptomele se ameliorează, bolnavul poate să consume orez fiert, pâine prăjită, biscuiţi, compot de mere. Cel puţin trei zile de la dispariţia simptomelor, persoana care a avut toxiinfecţie alimentară trebuie să evite produsele lactate, alcoolul, cafeaua, alimentele condimentate. De asemenea, se recomandă evitarea abuzului medicaţiei antidiareice pentru că „se stopează curăţirea intestinului de microorganisme“.

Prevenirea toxiinfecţiilor alimentare

Evitarea preparării alimentelor cu mai mult de două-trei ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate;

Asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de patru-opt grade Celsius, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de două-trei ore de la preparare (refrigerare);

Consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider;

În cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius;

Evitarea contactului între alimentele nepreparate şi cele preparate;

Spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor, înainte de fiecare masă şi după folosirea toaletei;

Spălarea repetată a mâinilor, nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă;

Întreţinerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei (paviment, mese de lucru);

Evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mâinilor/degetelor; în cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril, care să izoleze complet leziunea/infecţia de exterior;

Spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor;

Păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor;

Asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale; folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru prepararea alimentelor şi consumul uman; o atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;

Fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabile ce sunt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor;

Evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger;

Fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.