Cauzele palpitaţiilor cardiace
Palpitaţiile sunt senzaţii de bătăi cardiace rapide, puternice, grăbite sau senzaţia unei pauze în activitatea cardiacă sau senzaţia de „gol”, falfaire” sau „răsucire” a inimii. Unii oameni descriu o senzaţie de „lovitura de tun” sau simt inima ca „sărind din piept”. Rareori palpitaţiile sunt dureroase.
Palpitaţiile sunt cel mai des resimţite în piept dar pot fi localizate de către pacienţi şi în gât sau epigastru. Acestea pot fi resimţite neplăcut, deranjant şi uneori produc chiar panică şi frică de moarte deşi de cele mai multe ori acestea nu sunt expresia unei situaţii grave şi dispar spontan.
În cele mai multe cazurilor palpitaţiile apar pe fond de stres sau anxietate, după un consum exagerat de cofeină, alcool, nicotină. Uneori, totuşi, palpitaţiile apar pe fondul unor boli cardiace şi în asemenea situaţii pot avea semnificaţia unor tulburări de ritm serioase sau chiar grave.
De aceea, în cazul apariţiei palpitaţiilor, examenul medical se impune, mai ales când acestea sunt insoţite de lipsa de aer, durere toracică, ameţeală sau leşin.
Cauzele palpitaţiilor fără un substrat cardiac de cele mai multe ori sunt: emoţiile puternice (anxietatea, teama, stresul, atacurile de panică, emoţiile pozitive puternice), consumul de cofeină, nicotină, alcool, droguri ilicite (amphetamine, cocaină), activitatea fizică viguroasă, stări patologice noncardiace (hipertiroidia, anemia, febra, deshidratarea, tulburările electrolitice, hipoglicemia, febra, sarcina).
Când palpitaţiile apar în contextul unor boli cardiace, acestea sunt cel mai adesea expresia unei tulburări de ritm cardiac. Toate celulele miocardice, fie că sunt specializate în producerea sau conducerea semnaleleor electrice care declanşează contracţia inimii, fie că sunt celule miocardice de lucru, toate sunt capabile să producă un semnal electric care, în anumite condiţii, se pot propaga la celelalte miocite, declanşând o bătaie prematură a inimii sau o tulburare de ritm. În mod normal activitatea cardiacă este coordonată de o „central electrică” numită nodul sinusal, cu localizare în atriul drept care suprimă prin activitatea sa activitatea electrică a celorlalte miocite.
Bolile cardiace structurale pot crea condiţii de „scurtcircuitare” a semnalului electric intracardiac, provocând diverse tulburări de ritm grăbit. Toate bolile cardiace pot asocia palpitaţii dar mai ales: cardiopatia ischemică, infarctul miocardic cardiomiopatiile, valvulopatiile, bolile cardiace „electrice” (sindromul de QT lung, sindromul de preexcitaţie).
Bataile cardiace anormale, răspunzătoare de apariţia palpitaţiilor, sunt clasificate în funcţie de originea lor în structurile cardiace şi de durata lor: bătăi izolate, în salve sau tulburări de ritm cu durată mai lungă. Acestea sunt: extrasistole (bătăi premature în ritmul cardiac) atriale, extrasistole ventriculare, tahicardia supraventriculară, fibrilaţia atrială şi flutterul atrial, tahicardia ventriculară.
După cum spuneam palpitaţiile, de cele mai multe ori, nu înseamnă o problemă gravă, dar dacă acestea persistă este bine să consultaţi medicul specialist pentru a fi sigur că totul este în regulă.