Boala obstructivă carotidiană
Boala obstructivă carotidiană este cauza cea mai frecventă a accidentelor vasculare ischemice. Aceasta boală este determinată de localizarea ateromatozei la nivelul arterelor carotide. Boala carotidiană este o problemă serioasă de sănătate, deoarece ea poate produce accident vascular cerebral.
Creierul primeste sânge cu oxigen şi substanţe nutritive prin patru artere, două artere carotide şi două artere vertebrale. Ateroscleroza carotidiană (boala carotidiană) se produce când arterele se îngroaşă cu depozite de colesterol şi calciu, fiind pe locul trei ca frecvenţă după arterele coronare şi cele ale membrelor inferioare. Aceste plăci de ateroscleroză ingustează arterele şi îngreunează sever scurgerea sângelui către creier sau se pot rupe, aşa încât bucăţi din ele vor bloca vase de sânge mai fine de la nivelul creierului. În ambele cazuri creierul nu mai primeşte suficient sânge ceea ce provoacă AVC cu paralizia unei jumătăţi a corpului şi a feţei sau cu moarte. Aproape un sfert din accidentele vasculare cerebrale au ca şi cauză îngustarea arterelor carotide.
Simptome
În ţara noastră, cel mai frecvent mod de a descoperi boala carotidiană este în urma unui AVC. Analizele facute, după producerea sa, vor arăta îngustarea (stenoza) sau blocarea (ocluzia) arterelor carotide.
Trei sferturi din aceşti pacienţi care suferă un AVC din cauza arterelor carotide au înainte semne prevenitoare sub forma atacului ischemic tranzitor (AIT). Un AIT este o tulburare de funcţionare a creierului temporară şi de mică amplitudine: slăbiciune, amorţeala feţei sau membrelor, dificultăţi de vorbire sau de vedere (puncte colorate sau negre, momente scurte de orbire sau vedere în gri). Aceste dereglări durează mai puţin de 24 de ore, după care pacientul işi revine pe deplin.
Tratamentul chirurgical
Cel mai eficace şi răspândit tratament pentru boala carotidiană este îndepărtarea plăcii care blochează artera. Operaţia se numeşte endarterectomie carotidiană şi se poate realiza în anestezie locală sau generală. Pacientul va pleca acasă la 3 zile după operaţie. Chirurgia carotidiană a evoluat enorm în ultimii ani, riscurile ei sunt extrem de reduse, chiar la pacienţi de peste 75-80 de ani. Rezultatele au arătat că este o intervenţie sigură şi durabilă, prevenind semnificativ accidentele vasculare cerebrale.
Angioplastia şi stentarea
La unii pacienţi îngustarea carotidei poate fi localizata într-o zonă dificilă sau starea generală de sănătate a pacientului pot face operaţia riscantă. Pentru angioplastia carotidiană medicul introduce un tub lung şi fin, numit cateter, până la nivelul carotidei, apoi un alt cateter cu balonaş, cu care va presa placa la peretele arterial, largind vasul. El va plasa un conduct fin de metal numit stent, pentru a menţine carotida deschisă. Deoarece este o tehnică relativ recentă, rezultatele pe termen lung şi abilitatea de a preveni accidentele vasculare cerebrale sunt încă studiate.
