Caută doctor

Balneofiziokinetoterapie şi recuperare

Balneofiziokinetoterapia

Balneofiziokinetoterapia este o terapie esenţială care se aplică în urma accidentelor, intervenţiilor chirurgicale, boală sau incapacitate fizică. Cunoştinţele, competenţele şi tehnicile posedate de fiziokinetoterapeuţi sunt generale, însă foarte specializate în acelaşi timp.

Balneofiziokinetoterapeuţii sunt specialişti în recuperare fizică, având ca scop menţinerea unei stări normale de sănătate.

04. balneo- www_kinetoterapie

Kinetoterapia

Kinetoterapeutul este o persoană indispensabilă în orice clinică sau centru medical de recuperare şi tratament. Acestă specializare a căpătat o importanţă deosebită datorită dublării şanselor de recuperare!

Kinetoterapeutul dezvoltă şi monitorizează programe de exerciţii fizice pentru a ajuta oamenii să recapete forța sau o funcție musculară pierdută din cauza unui accident sau boli.

Kinetoterapeuții ştiu totul despre anatomie şi modul în care fiecare parte a corpului funcționează de la sine şi în colaborare cu medicii dezvoltă planuri şi instrumente de terapie fizică care au ca scop refacerea mobilității pacientului, fără a provoca durere sau deteriorare.

Unii kinetoterapeuţi se specializează pe anumite tipuri de pacienţi sau de condiţii, cum ar fi persoanele de recuperare de la leziuni sau a celor cu boli degenerative musculo-scheletice.
Şi pentru ca lucrurile să devină şi mai interesante, imaginaţi-vă cât de importantă este această meserie pentru sportivi sau cluburi sportive.

Pentru fiecare pacient, kinetoterapeutul evaluează mobilitatea, puterea și rezistența persoanei, stabilind obiectivele de tratament.

Tot el are obligația de a educa pacientul cu privire la modul în care funcționează organismul şi ceea ce este cauza insuficienţei. Kinetoterapeuții elaborează un plan de caz sau de tratament orientat și ghidează pacientul în efectuarea exerciţiilor în mod corect.

Ei monitorizează progresul pacientului și dacă e necesar, modifică planul tratamentului pentru a atinge obiectivele specifice.

01. balneo- www_tecarterapie & laser

Tecarterapia

Tecarterapia sau diatermia de contact capacitiv-rezistiv este o tehnologie ce utilizează radiofrecvenţa şi se deosebeşte de alte forme de electroterapie prin faptul că nu transmite prin contact direct curentul, ci prin mişcarea de atracţie sau respingere a sarcinilor electrice, provocând astfel o căldură internă şi nu una provenită dintr-o sursă externă. Această acţiune creează o intensă stimulare la nivel celular, grăbind procesul natural de vindecare a organismului, astfel perioada de refacere fiind cu mult mai redusă. Datorită celor două moduri – capacitiv şi rezistiv, acţiunile produse sunt concentrate atât pe ţesutul moale, la suprafaţă, cât şi pe cele profunde, rezistente.
În funcţie de patologie, o şedinţă poate varia între 20-30 minute, iar un ciclu de tratament complet este format în medie de o serie de 6-10 şedinte. Tecarterapia are o gamă largă de indicaţii printre care menţionăm: leziuni traumatice acute, contracturi, sechele de fracturi, tendinită, epicondilită, luxaţii, coxartroză, gonatroză, procese inflamatorii ce dau durere în extremităţi şi coloană (cervical, dorsal, lombar), sindrom de tunel carpian, chist Baker, drenaj limfatic etc.
Tecarterapia este printre puţinele forme de electroterapie care se poate folosi în cazul pacienţilor cu proteze (de şold, genunchi etc.)
Acum, doar la ELYTIS Hospital puteţi beneficia de tratamentul cu tecarterapie, în prezent, secţia de fiziokinetoterapie a spitalului fiind singura din Iaşi dotată cu acest echipament. Pentru mai multe informaţii şi programări, vă aşteptăm să vorbiţi direct cu specialiştii noştri!

Laserul

Termenul LASER este un acronim pentru „amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei”

 (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation)

Efectele pe termen scurt constau în reducerea intensităţii durerii prin stimularea producţiei şi eliberării de beta-endorfine şi îmbunătăţirea fluxului sanguin local, manifestat prin creşterea temperaturii locale.
Efectele pe termen lung sau cumulative sunt creşterea energiei celulare prin stimularea sintezei de ATP (adenozin trifosfat) şi îmbunătăţirea metabolismului celular, vindecarea mai rapidă a ţesuturilor deteriorate datorită producţiei crescute de proteine şi ADN, ce duce la o rată crescută de replicare celulară şi datorită stimulării macrofagelor, fibroblaştilor şi a altor celule; în plus, reglează potenţialul de membrană celulară, esenţial în transferul de ioni: Na, Cl si K. Tot din categoria efectelor pe termen îndelungat ale terapiei cu LASER fac parte şi o mai bună conducere nervoasă, facilitată de nivelurile ridicate de serotonină şi acetilcolină, reducerea ţesutului cicatriceal prin creşterea sintezei de colagen şi creşterea fluxului sanguin la nivelul zonei afectate – angiogeneza (formarea de noi vase de sange), care aduce mai mult sânge în zona lezată.
În mod adiţional, laserul favorizează procesele naturale de vindecare ale organismului, creşte rezistenţa la infecţii prin stimularea răspunsului imunitar şi facilitează drenajul limfatic, reducând edemele.

Indicaţii:
– Artrită (osteoartrită, artrită reumatoidă)
– Migrenă
– Durerile coloanei vertebrale
– Afecţiunile discurilor intervertebrale
– Sindromul de tunel carpian (cauzat de compresia nervului median la nivelul încheieturii mâinii, manifestat prin durere, amorţeli şi furnicături la nivelul mâinii)
– Durerile articulare şi musculare
– Nevralgia (durere severă pe traiectul unui nerv)
– Neuropatia (cauzată de o leziune nervoasă)
– Fasceita plantară (durere la nivelul călcâiului)
– Durerea postoperatorie
– Tendinita
– Accidentările (întinderi musculare, entorse), precum şi leziuni cauzate de mişcări repetitive (suprasolicitare segmentară)

Contraindicaţiile terapiei LASER:
– Iradierea directă a glandelor endocrine, în mod special a glandei tiroide
– Cancer
– Sarcina
– Ochii – din cauza naturii coerente a razei LASER, leziunile oculare sunt principala preocupare; operatorul nu trebuie să privească direct în fascicul; se folosesc ochelari de protecţie.
– Medicamentele fotosensibilizante şi imunosupresoare
– Epilepsia
– Pielea tatuată, din cauza apariţiei efectului termic
– Hemoragia – vasodilataţia produsă de laser poate agrava hemoragia.

03. balneo- www_shockwave

Terapia Shockwave

Shockwave este o terapie care utilizează undele de şoc pentru tratamentul durerilor cronice ale sistemului musculoscheletal.

Terapia Shockwave are la bază generarea unei energii foarte intense într-o perioadă foarte scurtă de timp (10 milisecunde), undele de şoc străbătând astfel ţesuturile cu o viteză mai mare decât cea a sunetului. Unda de şoc creează o presiune mecanică asupra ţesuturilor afectate, ceea ce duce la creşterea permeabilităţii celulare, amplificând microcirculaţia şi metabolismul celular, grăbind astfel vindecarea.

Terapia shockwave:
– elimină durerea
– favorizează vindecarea
– creşte circulaţia locală îmbunătăţind astfel metabolismul tisular
– creşte producţia de colagen
– relaxează musculatura
– dizolvă fibroblastii calcifiaţi

Indicaţii pentru terapia cu unde şoc:
– periartrita scapula-humerala (umăr blocat sau dureros)
– epicondilita laterală (“cotul jucătorului de tenis”)
– epicondilita medială (“cotul jucătorului de golf”)
– fasceita plantară şi pintenii calcaneeni
– tendinopatii
– bursita şi sinovita de diverse etiologii
– sindromul mio-fascial

Contraindicaţii pentru terapia cu unde şoc:
Absolute:
– hemofilie
– tromboză
– tumori maligne sau benigne (localizate în zona de tratament)
– algoneurodistrofie
– sarcină
Relative (cu măsuri de precauţii):
– infiltraţii cortzonice(tratamentul se va efectua la cel puţin 3 săptămâni după acestea)
– tratament anticoagulant (este necesară monitorizarea factorilor de coagulare)
– pacemaker sau alte dispozitive implantate

În urma unui consult realizat de specialiştii noştri, în cadrul secţiei de fiziokinetoterapie a ELYTIS Hospital puteţi beneficia acum de acest tratament! Vă aşteptăm!

02. balneo- www_ultrasunet

Ultrasunetul

Principalele efecte fiziologice ale ultrasonoterapiei sunt: analgezic, miorelaxant şi hiperemiant sau vasculotrofic. Efectelor fiziologice principale ale ultrasunetelor li se asociază cele derivate, precum cele fibrolitice şi cele antiinflamatorii.

De aceasta terapie beneficiază:
– artrozele cu diferite localizări (spondiloza, gonartroza, coxartroza etc).
– suferinţele ţesuturilor moi (mialgii, tendinite, PSH, epicondilite, sindromul algoneurodistrofic etc).
– afecţiunile de natură ortopedico-traumatică (scurtarea perioadei de vindecare posttraumatism, accelerarea calusării fracturilor, contuzii, entorse, luxaţii, hematoame).
– afecţiunile dermatologice: cicatrici cheloide, plagi atone, ulcere trofice ale membrelor.
– afecţiunile neurologice: nevralgii şi nevrite, inclusiv dupa post herpes zoster.
– afecţiunile ginecologice.

Contraindicaţiile generale ale ultrasonoterapiei:
– afecţiunile tegumentare de natură infecţioasă, inflamatorie sau tulburări de sensibilitate cutanată,
– tulburările de coagulabilitate sanguină, fragilitatea capilară.
– starea generală alterată.
– tumorile în toate stadiile evolutive, pre şi postoperator.
– tuberculoza activă, în orice stadiu şi orice localizare.
– stările febrile acute, indiferent de cauză.
– insuficienţa cardiocirculatorie, boala cardiaca ischemică, tulburările de ritm cardiac.
– afecţiunile venoase periferice.
– ateroscleroza cu calcificarea progresivă a pereţilor arteriali.

Alături de contraindicaţiile absolute ale ultrasonoterapiei se înscriu şi cele speciale, precum: aplicaţia la nivelul capului sau deasupra nivelului vertebrei C3, la nivelul măduvei spinării, ficatului, splinei, uterului gravid, la nivelul glandelor sexuale, plămâni, cord, marile vase. Nu se fac aplicaţii cu ultrasunete la nivelul zonelor de creştere osoasă la copii şi adolescenţi.

05. balneo- www_curenti & bai galvanice

Băile galvanice

Băile galvanice reprezintă metoda care combină acţiunea curentului continuu cu efectul termic al apei, recomandându-se pentru tratarea unor regiuni mai întinse sau a întregului corp.

Băile galvanice patru-celulare: apa introdusă în cele patru vase numite şi celule trebuie să fie la temperatura corpului (34˚C până la 38˚C). În apă caldă (37˚-38˚C), putem să aplicăm intensităţi mai mari, mai bine tolerate spre deosebire de apa rece care accentuează senzaţia neplăcută dată de trecerea curentului. Se pot face aplicaţii patru-celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare.

Datorita efectului local activator al circulatiei sanguine, al stimularii secreţiei cutanate de histamină, cu efect vasodilatator, dar şi datorită efectului antialgic (de micşorare a pragului percepţiei dureroase), băile galvanice îşi găsesc o largă întrebuinţare, în special în tratarea bolilor reumatismale, dar şi a tulburărilor de circulaţie periferică (arterite, maladia Raynaud, etc).

Este contraindicată această procedură persoanelor care prezintă leziuni cutanate: răni deschise, eczeme, ulcer varicos, dermatită.

Curenţii de medie şi joasă frecvenţă

Curenţii de medie frecvenţă aparţin intervalului 1.000-100.000 Hz şi au efecte multiple, dintre care specific este efectul excitomotor de profunzime.
Curenţii de medie frecvenţă sunt curenţi sinusoidali alternativi şi au o penetrabilitate cutanată foarte bună deci permit efecte de profunzime.

Principalele efecte fiziologice ale curenţilor de medie frecvenţă sunt:
– efectul excitomotor
– efectul decontranturant (nevralgii, nevrite, mialgii, hipotrofii, atrofii)
– efectul vasculotrofic, hiperemizant
– efectul analgetic

Curenţii de joasă frecvenţă se caracterizează prin impulsuri de diverse forme, care au o frecvenţă cuprinsă între 0-1000 cicli/sec.
Din forma acestor impulsuri rezultă şi forma curentului, care poate fi triunghiular, exponenţial, dreptunghiular sau trapezoid.

Principalele indicaţii de aplicare sunt:
– afecţiuni ale aparatului locomotor (contuzii, entorse, luxaţii, întinderi musculare, redori articulare)
– afecţiuni reumatice articulare şi abarticulare (artroze reactivate, artrite, stiloidite, epicondilite, periartrite scapulo-humerale)
– afecţiuni neurologice – nevralgii, nevrite
– afecţiuni circulatorii periferice

Contraindicaţiile electroterapiei:
– TBC activ
– alergia la soluţiile utilizate pentru îmbibarea huselor din buret pentru electrozi
– aplicarea în zona cordului sau a ochilor
– pacemaker
– boli cardiovasculare
– implanturi cohleare
– implanturi metalice şi/sau boli maligne în cursul tratamentului
– inflamaţii ale pielii
– sângerări
– menstruaţie
– tumori
– sindroame psiho-patologice şi psiho-organice
– scleroză multiplă
– sarcină
– boli inflamatorii venoase şi limfatice

Elongaţia vertebrală

Anatomic, vertebrele sunt solidarizate printr-o formaţiune numită disc intervertebral, cu rol de a prelua eforturile de presiune la nivelul coloanei vertebrale. În condiţii de efort fizic deosebit sau după o perioadă mai lungă de timp, discul intervertebral preia sarcina de apăsare, se micşorează şi, crescând presiunea la nivelul acestuia, se poate fragmenta şi poate migra către rădăcina unui nerv spinal. Aici, exercită o compresiune asupra rădăcinii nervului, generând un fenomen inflamator tradus prin durere la nivelul spatelui, ce se propagă şi la nivelul membrului inferior drept sau stâng. Tabloul clinic cunoscut ca boală este lombosciatica.

Elongaţia vertebrală este o metodă de tratament nechirurgical, un proces prin care se creează un efect de vid sau de presiune negativă în interiorul discurilor. Acest vid ajută discurile să se hidrateze, creând un mediu propice vindecării. Decompresia vertebrală duce la creşterea spaţiului intervertebral şi degajarea rădăcinii nervului comprimat.

În timpul şedinţei de elongaţie vertebrală se obţine o distanţare a fiecărei vertebre, de cca. 2,5 mm facilitând repoziţionarea corectă a segmentului tratat. În funcţie de afecţiune se efectuează serii de 8-12 şedinţe; nu mai mult de 3 pe săptămână. Eficacitatea elongaţiei vertebrale este confirmată de dispariţia durerii iniţiale. Accentuarea durerii contraindică repetarea elongaţiei. Elongaţia vertebrală se face numai la recomandarea medicului specialist, sub stricta supraveghere a unui kinetoterapeut, în baza unui examen radiologic sau RMN.

Indicaţii: sindrom clinic dureros cervical şi lombar de origine mecanică, acut sau cronic, determinate de afectarea discului, ligamentelor sau a masei musculare, radiculopaţii.

Contraindicaţii: hiperalgii cervicale sau lombare, prezenţa unor fenomene neurologice nete sau a unui sindrom dural foarte accentuat, prezenţa unor devieri vizibile ale coloanei (cifoze, scolioze), persoanelor mai în vârstă de 60 de ani, persoanelor cu un sistem nervos labil, anxioase.

Nu uitaţi: prin tratamentul medicamentos eliminaţi durerea, dar cauza rămâne!

ELYTIS Hospital este unul din puţinele locuri din Iaşi unde puteţi beneficia de elongaţiile vertebrale efectuate cu echipament de ultimă generaţie.

Tarife Balneofiziokinetoterapie

proceduri-balneo

Call Now Button