Află care este legătura dintre îngrăşare şi sistemul digestiv

Acumularea kilogramelor în plus este o reală problemă a zilelor noastre, însă nu pentru toată lumea. Ştim cu toţii că există persoane care pot mânca aproape orice, de la fripturi până la dulciuri, dar nu acumulează nici măcar un kilogram în plus.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în aceste cazuri un rol determinant îl joacă fiinţele microscopice care ne popu­lează intestinul. Observaţiile efectuate în ultima perioadă i-au condus pe specialişti la definirea a trei tipuri de floră intesti­nală.

Pentru fiecare tip de floră intestinală predo­mină în intestin un anumit grup de bacterii, indiferent de vârstă, sexul sau originea persoanelor respec­tive.

Spre exemplu, grupul „bacteroid” se regă­seşte la 30% dintre europeni – şi anume, la cei în a căror alimentaţie ocupă un loc important carnea şi grăsimile animale. La con­sumatorii consecvenţi de legume şi fruc­te, care totalizează 20% din populaţia Euro­pei, este mai numeros grupul „prevotella”, iar la restul europenilor, adică la 50% dintre ei, prevalează gru­pul „ruminococcus”, com­pus din bacterii ce agreează uleiurile vege­tale, dar şi alcoolul.

Numeroasele studii ştiinţifice pun tot mai clar în evi­denţă corelaţia dintre microbiom şi greutatea corpo­rală. Oamenii supli au o floră intestinală mai bogată şi mai diversă decât supraponderalii, iar printre microorganismele prezente în intestinul lor se află multe capabile să le asigure o protecţie eficientă contra inflamaţiilor.

Pentru a intări această descoperire, un studiu recent dezvaluie faptul că din microbiomul suprap­onderalilor lipsesc câteva bacterii esenţiale, a căror lipsă provoacă in­flamaţii la nivelul creierului, care pot da naştere unor boli degenerative, cum sunt demenţa senilă sau maladia Alzheimer.